Este imperios ca intenția Comisiei Europene de a lăsa mai multă libertate statelor membre pentru a-și ajusta politicile agricole să nu amenințe piața unică a Uniunii, potrivit unui expert consultat de EurActiv.com.
Comisia Europeană și statele membre caută încă metode de simplificare și eficientizare a complexei Politici Agricole Comune, continuând eforturile depuse în ultimii zece ani.
Economia românească riscă o „aterizare dură” în absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, avertizează Comisia Europeană în cel mai recent raport de țară pentru România.
Politica Agricolă Comună ar putea primi mai puține fonduri după 2020, dar România dezaprobă ideea tăierii bugetului UE pentru agricultură și vrea ca acesta să susțină în continuare atât fermierii, prin subvenții directe, cât și dezvoltarea satelor.
Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, a declarat, într-un interviu acordat agenției IPN, că 2017 a fost un an important pentru relațiile dintre UE și Republica Moldova.
Comitetul Parlamentar de Asociere UE - R. Moldova, reunit la Strasbourg, a solicitat autorităților de la Chișinău să continue procesul de reformă, stabilitate și dialog în timpul anului electoral 2018.
Șeful Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, a anunțat recent că Republica Moldova ar putea depune cerere de aderare la UE până la alegerile parlamentare din 2018.
Guvernul de la Chișinău se preocupă de proiecte de legi care nu au nicio legătură directă cu reformele necesare țării, a susținut ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, în cadrul emisiunii "Ora Expertizei" de la Jurnal TV.
Partidul președintelui Emmanuel Macron a câștigat primul tur al alegerilor legislative, devansând dreapta și extrema dreaptă. Absenteismul la vot a atins nivelul record.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.