Risipa anuală de alimente ajunge la 88 de milioane de tone în UE, potrivit unui studiu realizat la nivel european. Această înseamnă 173 de kilograme de alimente irosite per cap de locuitor UE-28, adică UE irosește circa 20% din ce alimente produce.
Zilnic, un român aruncă la gunoi cca. 350 de grame de alimente, în condițiile în care ne situăm printre statele cele mai sărace ale Uniunii Europene. 40% dintre resursele financiare sunt cheltuite pe mâncare care ajunge în pubele.
România se află pe locul nouă în UE în ceea ce privește risipa alimentelor. Legea rezolvă doar o parte a problemei, întrucât vizează doar operatorii economici din sectorul agroalimentar, în condițiile în care consumatorii aruncă o grămadă de mâncare.
Printre paradoxurile românești și-a făcut loc de ani buni și risipa alimentară. Astfel, anual, tone de mâncare perfect consumabilă ajung în pubelele din România în timp ce milioane de oameni suferă de foame.
Unele prevederi sunt neconstituționale, încălcând dreptul la proprietate, iar altele sunt neclare, susține Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
Anul trecut au fost distruse 15 milioane de kilograme de alimente, iar în 2014 au fost distruse alte 12 milioane de kilograme, susțin inițiatorii unui nou proiect de lege.
Uniunea Europeană promite că în 2020 risipa alimentară va scădea. FAO susține că la nivel de UE înregistrăm 89 de milioane de tone de deșeuri alimentare. Procentele cele mai mari sunt în procesele producției agricole și în consumul final.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.