Negociatorii statelor membre UE au ajuns marți la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure „un nivel de trai decent”, chiar dacă suma nu va fi neapărat aceeași în toate țările.
Ministerul Finanțelor a elaborat actul normativ pentru creștere voluntară a salariului minim pe economie și scutirea de taxe pentru angajatorii care oferă în plus această sumă de bani.
Guvernul propune o creștere brută a salariului minim de aproape 11% de la 1 ianuarie 2022 și o formulă de calcul care să fie aplicată începând cu aceeași dată și pentru anii următori, a declarat marți premierul Florin Cîțu.
Salariul minim pe economie în România este mic și trebuie să crească, iar negocierile cu sindicatele și patronatele pe această temă vor începe în septembrie, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan, citată de Agerpres.
Premierul Florin Cîțu a catalogat drept "o gafă" faptul că ministrul Finanțelor nu a știut cât este salariul minim net, adăugând că Dan Vîlceanu era optimist și "vedea în viitor cât o să fie salariul minim".
Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, va trebui să învețe "pe repede înainte" toate cunoștințele necesare pentru exercitarea acestei funcții, a afirmat marți președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, informează Agerpres.
Guvernul a majorat salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 2.230 lei la 2.300 lei lunar, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ adoptat marți, ceea ce reprezintă o creștere de 3 % față de luna decembrie 2020.
Comisia Europeană a propus miercuri o directivă UE pentru a asigura protecția muncitorilor din Uniune, care vizează stabilirea unor salarii minime la nivel adecvat pentru a permite un trai decent oriunde lucrează.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.