Comisia Europeană recomandă României să urmeze o politică fiscală prudentă, luând toate măsurile necesare pentru a combate pandemia de COVID-19, dar evitând implementarea unor măsuri permanente care ar periclita sustenabilitatea finanțelor publice.
Comisia Europeană atrage atenția referitor la presiunile exercitate asupra instituțiilor din Justiție, dar și asupra magistraților, inclusiv prin intermediul Secției speciale de anchetare a magistraților.
Consiliul UE a constatat că România nu a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și cere o ajustare mai severă până în octombrie, în special pe partea de cheltuieli ale statului.
Birocrația, responsabilitățile și resursele fragmentate împiedică asigurarea unor servicii publice de calitate și blochează investițiile, consideră comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.
Paradoxul inegalităților sociale și al sărăciei se menține în România, deși creșterea economică este peste media UE, spune Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România.
O dezbatere privind implicarea României în Semestrul European, la care au participat ministere, parteneri sociali, mediul academic și mass-media, a pus în discuție modul în care sunt implementate obiectivele asumate la nivel național.
Comisia Europeană atenționează România că măsurile fiscale cu potențial de a crește deficitul bugetar nu au fost menționate în Programul de convergență, ceea ce este împotriva Codului de Conduită.
Pierre Moscovici, Comisarul european pentru afaceri economice și monetare a prezentat în direct (via EbS) de la Bruxelles previziunile economice de primăvară pentru cele 28 de state membre, inclusiv România:”Cea mai însorită primăvară,
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene a declarat miercuri, 8 aprilie, la București că există îngrijorări la Bruxelles legate de planurile Guvernului României din noul Cod Fiscal.
Potrivit celui mai recent raport de țară publicat de Comisia Europeană
în cadrul Semestrului european 2015, România se confruntă cu
dezechilibre macroeconomice, ce necesită monitorizare și o serie de
măsuri de politică în domeniu.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.