Acordul de servicii de asistență tehnică pentru implementarea proiectelor spitalelor regionale a fost semnat luni între Ministerul Sănătății și BEI, la peste doi ani și jumătate de la semnarea acordului privind construirea celor trei spitale.
Comisarul european Corina Crețu a transmis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova.
Dincolo de politica dâmbovițeană, unde orice ministru nou vine cu propriul proiect de reformă, aruncându-l pe precedentul la coș, la nivel local de multe ori lucrurile au o anumită continuitate.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat joi, la Realitatea TV, că România va începe construcția spitalelor regionale din Iași, Craiova și Cluj după 2021, pentru a obține mai mulți bani europeni.
Cea mai mare comună din România, Florești, a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii 10 ani, banii europeni contribuind la rezolvarea unor probleme provocate de această extindere rapidă. Altele rămân pe tapet.
Comisarul european Corina Crețu a răbufnit la adresa Guvernului României și a spus din nou că autostrada Iași-Târgu Mureș este o prioritate pentru Comisia Europeană, dar guvernul României nu vrea să o facă pe bani europeni.
Premierul Viorica Dăncilă a spus luni că studiul de fezabilitate pentru construirea spitalului regional de la Craiova va fi gata anul viitor, cu toate că ministrul Sănătății și ministrul Fondurilor europene au spus că va fi gata la finalul lui 2018.
Experții în securitate cibernetică invitați în cadrul webinarului “Riscurile Cibernetice: de la amenințare, la soluții”, care a avut loc miercuri, estimează atacurile cibernetice care au loc zilnic la o valoare de 8,44 trilioane de dolari.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.