Mai mulți șoferi români s-au oferit să asigure transportul gratuit pentru cei care se află la distanțe mari de secțiile de votare din străinătate. Unul dintre primii români care a votat în Noua Zeelandă a spus pentru ce a votat.
Peste 18.937.258 de români sunt așteptați la vot pentru a-și alege eurodeputații care îi vor reprezenta timp de cinci ani în Parlamentul European, dar și pentru referendumul privind Justiția.Urnele s-au deschis la ora 07:00 și se închid la ora 21:00.
Votul la alegerile pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European și referendumul național din 26 mai a început în străinătate, la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României (7:00, ora locală).
Cetățenii din Letonia, Malta și Slovacia votează sâmbătă în cea de-a treia zi a europarlamentarilor. Lor li se adaugă cehii care votează în două zile - vineri și sâmbătă.
În cea de-a doua zi a alegerilor europarlamentare, cehii și irlandezii votează pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European. În Cehia, votul se derulează pe parcursul a două zile.
"Ce-ți lipsește cel mai mult?" a întrebat-o Dana Deac pe o fetiță din Sudiți, Ialomița. O alta, întrebată cum e Madridul față de Sudiți, a răspuns că e frumos, dar că ea se simte mai bine acasă. Școala din Sudiți a chemat eduVOTE în comunitate.
Ambasada SUA i-a premiat joi pe câștigătorii concursului video pentru liceeni "De ce fiecare vot contează”. Chiar dacă nu pot încă vota, participanții au înțeles importanța votului și cum trebuie ”hrănită” democrația.
Alegerile europene au debutat joi în Olanda și Marea Britanie, dar în Regatul Unit interesul e destul de scăzut, mai importantă fiind actuala criză guvernamentală provocată, din nou, de discuțiile privind Brexit.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.