Unde se află fericirea? Răspunsul ni-l oferă World Happiness Report 2024, (realizat sub egida ONU) care întocmește în fiecare an clasamentul celor mai fericite națiuni din lume.
În 2023, speranța de viață în Europa a fost de 81,5 ani, în creștere cu 0,9 ani față de 2022 și cu 0,2 ani față de nivelul pre-pandemic din 2019, potrivit agenției italiene ANSA.
Speranța medie de viață a britanicilor (78,6 ani pentru bărbați și 82,6 ani pentru femei) continuă să înregistreze o scădere îngrijorătoare și nu și-a revenit după pandemie, scrie El Mundo.
Pe măsură ce restricțiile pandemiei COVID-19 se reduc, mai mulți rezidenți se mută în alte orașe – 50% dintre rezidenții urbani s-au mutat deja într-un oraș nou, iar 48% iau în considerare această schimbare în viitor.
Un raport al Comisiei Europene privind calitatea vieții în orașele europene arată că marea majoritate a locuitorilor din București, Piatra Neamț și Cluj-Napoca se declară mulțumiți de orașul lor.
Poluarea atmosferică și fonică, efectele schimbărilor climatice (cum ar fi caniculele) și expunerea la substanțe chimice periculoase provoacă numeroase probleme de sănătate în Europa, anunță Comisia Europeană.
Deși a crescut în ultimii ani, speranța de viață la naștere este în România cu aproape șase ani sub media Uniunii Europene, în contextul unei mortalități din cauze ce pot fi evitate sau tratate care este printre cele mai mari din UE.
O nouă planetă și-a făcut intrarea în cercul extrem de restrâns al astrelor care pot adăposti semne de viață, dincolo de sistemul solar, potrivit unui studiu apărut în revista Nature.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.