În mesajul său de Ziua Europei, președintele Klaus Iohannis vorbește despre provocările actuale și transmite că alegerile europarlamentare reprezintă "un test cu mize foarte importante" pentru democrația UE.
IRES prezintă, de Ziua Europei, rezultatele unui sondaj de opinie național dedicat modului în care românii se raportează la Uniunea Europeană și care surprinde, totodată, climatul social și politic existent la nivelul societății românești.
Între graba ucraineană și întârzierile în aderările țărilor din Balcanii de Vest, Uniunea Europeană trebuie să reflecteze asupra unei metode de integrare în ritm susținut, dar în etape succesive.
Cancelarul german, foarte așteptat de eurodeputații reuniți la Strasbourg privind viziunea sa despre Europa, pledează pentru o extindere a votului cu majoritate calificată și o o înmulțire a acordurilor comerciale cu țările în dezvoltare.
Delegația Uniunii Europene în Israel și-a anulat tradiționala recepție de Ziua Europei pentru a-l împiedica pe ministrul de extrema dreaptă Itamar Ben-Gvir, membru al partidului ultranaționalist Otzma Yehudit să țină un discurs, relatează Euronews.
Biroul Parlamentului European în România a organizat vineri conferința online ”Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”, în contextul Zilei Europei, sărbătorită pe 9 mai.
Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au transmis mesaje de solidaritate cu ocazia Zilei Europei, sărbătorită în acest an în condiții excepționale din cauza pandemiei COVID-19.
Președintele Klaus Iohannis a transmis sâmbătă un mesaj de Ziua Europei în care sublinează că istoria ne arată că "proiectul european a trecut cu bine de provocările trecutului atunci când răspunsurile au fost rezultatul unui amplu efort comun".
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.