Fosta șefă a DNA este acuzat că a divulgat într-un comunicat de presă discuții purtate în cadrul DNA Ploiești, care ar fi fost probe într-un dosar. Decizia este, însă, la Secția pentru procurori din cadrul CSM.
Liviu Dragnea a apelat la Inspecția Judiciară în încercarea de a anula probe în dosarele în care este condamnat sau cercetat. După depunerea sesizării, el a cerut prelungirea mandatelor șefilor IJ prin ordonanță de urgență.
Cei doi discută despre situația procurorilor delegați, despre întâlnirea șefei DNA cu ambasadorul SUA la București, dar și despre dosarele cu magistrați. La întâlnire participă și procurorul general Augustin Lazăr.
Europarlamentara Monica Macovei face apel la procurori să se înscrie la concursul pentru conducerea DNA, precizând că doar astfel poate fi apărată independența justiției.
Ministrul Justiției spune că se aștepta la mai mulți candidați pentru funcția de procuror-șef al DNA și nu exclude varianta reluării procedurii de selecție.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader susține că noul șef al DNA nu va fi rezultatul unui troc politic, iar instituția trebuie să revină în „parametri constituționali”. A apărut și primul candidat: Florentina Mirică, procuror la DNA.
Ministrul Justiției spune că, cel mai probabil, mâine se vor înscrie procurorii care doresc să preia șefia Direcției Naționale Anticorupție, funcție rămasă vacantă după revocarea controversată a Laurei Codruța Kovesi.
Decretul de revocare a șefei DNA a fost publicat luni în Monitorul Oficial, iar ministrul Justiției nu a stat pe gânduri și a și anunțat că pe 30 iulie va propune un nou șef la DNA.
Procurorii anticorupție vor avea probleme majore în a mai realiza dosare pentru infracțiuni aflate în competența lor, dacă vor intra în vigoare modificările la legea penală.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.