În 2023, Nigerul și Gabonul s-au alăturat listei țărilor africane care au suferit lovituri de stat în ultimii ani (Mali, Guineea-Conakry, Ciad, Sudan și Burkina Faso).
"Uniunea Europeană ar trebui să aibă o armată capabilă să desfășoare un rol în menținerea păcii și prevenirea conflictelor", a declarat vicepremierul italian și ministru de externe, Antonio Tajani, într-un interviu acordat publicației La Stampa.
UE ar trebui să pună la dispoziție mai multe fonduri pentru a permite mișcarea mai rapidă a forțelor militare în Europa, susțin miniștrii apărării din patru state est-europene, membre ale blocului comunitar și NATO.
Președintele american, Donald Trump, a afirmat sâmbătă la Paris că SUA doresc „o Europă puternică” și sunt dispuse să-și ajute aliatul, dar Europa trebuie să fie corectă atunci când vine vorba de împărțirea sarcinii privind apărarea.
Ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, vorbește, într-un interviu acordat EurActiv, despre semnificația Președinției UE, despre drepturile românilor din Marea Britanie, dar și despre scopul vizitei premierului Mihai Tudose la Bruxelles.
Marea Britanie a blocat o decizie care ar fi trebuit să permită înființarea primului cartier general militar al Uniunii Europene, cu câteva luni înainte de alegerile legislative britanice și începerea negocierilor privind Brexit-ul.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și președintele Comisiei Europene, Jean-Calude Juncker, susțin o conferință de presă despre schimbările care vor avea loc în blocul comunitar.
Parlamentul European și-a dat, marți, votul pentru planul ce prevede o coordonare mai strânsă a politicilor de apărare ale statelor membre, scrie Reuters, citat de Agerpres.
Ce se va întâmpla dacă Trump se distanțează de UE? Reuniunea miniștrilor europeni de Externe și ai Apărării oferă un prim răspuns la această întrebare.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.