Florin Cîțu, ministrul de finanțe, a anunțat că bugetul a încheiat anul 2019 cu un deficit de 4,6% din produsul intern brut, peste nivelul stabilit în rectificarea adoptată de guvern în noiembrie.
Premierul Ludovic Orban spune că cererea Gabrielei Firea pentru alocarea către bugetul Capitalei a 667 milioane de lei i se pare lipsită de bun-simț, dar șeful PSD, Marcel Ciolacu, cere ca alocarea să fie transparentă, „în funcție de nevoile reale”.
Comisia Europeană va reevalua în primăvara lui 2020 respectarea de către România a regulilor UE privind finanțele publice, după ce datele finale privind deficitul bugetar vor fi disponibile. Guvernul estimează că acesta va fi de 4,4% din PIB.
Deficitul bugetului consolidat va fi de 4,3% din produsul intern brut, cu mult peste planificarea inițială, arată proiectul ordonanței privind rectificarea bugetară.
Ministrul de finanțe, care ar putea fi vizat de o moțiune simplă a PSD, spune că vrea să ducă în Parlament oficiali din minister și de la fisc, care să arate că foștii guvernanți știau de mai mult timp că deficitul bugetar va fi depășit.
Florin Cîțu, noul ministru de finanțe, a spus joi că situația finanțelor publice depășește cele mai pesimiste așteptări ale sale, acuzând fostul guvern de conducerea economiei cu două bugete paralele.
Ministerul de Finanțe încearcă să convingă că propune o rectificare pozitivă, dar taie bani de la unele ministere și crește mai multe taxe și impozite.
Bugetul consolidat a încheiat cu un minus de 19,96 miliarde de lei primele șase luni ale anului, un deficit cu 5 miliarde de lei mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.
Execuția bugetară din primul trimestru arată un plus de 30% la cheltuielile de personal și o majorare cu aproape 35% a fondurilor pentru asistență socială. În schimb, cheltuielile de capital sunt cu 20% mai mici decât în aceeași perioadă din 2018.
Președintele Klaus Iohannis a criticat, din nou, PSD pe tema bugetului de stat și susține că acesta va genera efecte negatice în economie. El a promulgat vineri bugetul ”rușinii naționale” după epuizarea tuturor căilor de atac.
Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Cât de digitale vor fi investițiile în agricultură și în dezvoltarea rurală în ultimii ani? O înrebare la care condițiile pandemiei par să forțeze acțiunea urgentă. O întrebare la care Comisia Europeană răspunde și prin finanțări concrete.