Articole despre cărbune

La 250 de metri sub pământ, praful este gros, iar oxigenul este rar. Mina Mramor, din Bosnia, furnizează cărbune centralei electrice de la Tuzla, care ar trebui să funcționeze până în 2050, când această țară trebuie să-și fi decarbonizat energia.

Noul guvern laburist al premierului Keir Starmer nu mai vrea mine sau centrale electrice pe cărbune în Marea Britanie, potrivit Le Figaro.

Comisia Europeană a anunțat vineri că aprobă o măsură de ajutor de stat în valoare de 790 de milioane de euro acordată de România pentru a sprijini închiderea minelor de cărbune din Valea Jiului.

"Niciun guvern bulgar nu a avut curajul să spună oamenilor că trebuie să se recalifice. Toți se spală pe mâini cu Bruxelles-ul", se arată într-un reportaj al ARTE, dedicat despărțirii dificile a Bulgariei de extracția de cărbune.

La summitul G7 Climă, Energie și Mediu s-a ajuns la un acord privind renunțarea defintivă la cărbune, un proces care va fi finalizat până în 2035, scrie Il Sole24Ore.

Deputații au adoptat marți un proiect de lege prin care au aprobat OUG 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic românesc. Legea, adoptată deja și de Senat, merge la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată.

La o zi după ce a primit OK-ul UE pentru un ajutor de salvare de circa 2,7 miliarde de euro, Complexul Energetic Oltenia a aplicat pentru finanțarea unor investiții în două centrale pe gaz.

Țintele convenite la conferința ONU privind schimbările climatice COP26 sunt „sub așteptări”, a declarat luni la o conferință pe teme economice în Germania președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

România promite în PNRR că va elimina cărbunele din mixul energetic până în 2032. Un plan în acest sens, și măsuri de sprijin pentru comunitățile miniere, vor fi pregătite până în a doua jumătate a anului viitor.

Eintracht Peitz are obiective ambițioase: vrea să devină primul club de fotbal amator din Germania care atinge neutralitatea climatică, relatează EURACTIV Germania.

Pactul ecologic european (Green Deal) „va crea, cu siguranță, tensiuni” în interiorul UE, care ar putea determina „două sau trei state” să părăsească Uniunea, avertizează fostul președinte român Traian Băsescu, într-un interviu acordat EURACTIV.com.

Polonia, Germania și România vor primi cei mai mulți bani europeni din Mecanismul pentru o tranziție justă, ce are drept rol ajutarea statelor membre UE să investească pentru reducerea emisiilor.