"Acasă" pentru ei s-a golit de conținut. Străini în propria lor țară, captivi între ISIS, regimuri dictatoriale, fanatism religios și prejudecățile țărilor către care au pornit, ei sunt oamenii rămași fără țară (the Uncountried).
Cum se compară România cu alte țări din Europa în ceea ce privește procesarea cererilor de azil? Care sunt provocările întâlnite de refugiații ajunși în România? Cine poate acționa ca o punte de legătură între refugiați și populația locală?
Care este procedura de înregistrarea a unei cereri de azil? Ce forme de asistență sunt oferite solicitanților de azil? Care a fost răspunsul autorităților române la criza din 2015 și care este planul pentru perioada următoare?
Partidul Popular European va adopta o serie de rezoluții la Congresul de săptamâna viitoare, prin care propune un nou mecanism privind acordarea azilului pentru refugiați, spune eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Un frate a fugit în Turcia, doi în Liban, Mahmoud e singurul care a ajuns în Europa. A venit dintr-o tabără din Grecia, unde a completat câteva formulare pentru continuarea studiilor. În țara sa, a studiat engleza, la universitate.
„Inacceptabil”: mesaj clar al președintele Parlamentului European, Antonio Tajani. UE și Turcia cooperează în multe domenii, precum imigrația și comerțul, dar tensiunea în relațiile dintre ele a crescut în ultimul an.
A plecat din Afganistan acum trei luni, amenințat cu moartea după ce și-a dus fratele la un spital militar francez. Familia a vândut casa comună pentru a plăti traficanții să-l ducă în Franța alături de alți doi frați. Au ajuns în România.
Raportoarea Cecilia Wikstrom pentru reforma regulamentului de la Dublin a prezentat joi în Comisia Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) raportul privind reformarea sistemului de azil.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.