Bate vântul energiei nucleare în Europa. Nu este vorba doar minireactoarele pe care se bazează Italia și nu suflă doar în Franța, care singură produce mai mult de jumătate din toată energia atomică produsă în UE, scrie „Il Fatto Quotidiano” (Italia).
Rusia a desfășurat agresiunea împotriva Ucrainei sub o amenințare nucleară marcată de acțiuni iresponsabile și amenințări de escaladare, a declarat miercuri ambasadoarea SUA în deschiderea "Global Forum to Prevent Radiological/ Nuclear Terrorism".
„Cel mai mare plan al secolului”, așa numesc mulți ambițiile țărilor membre UE din Europa de Est de a dezvolta o nouă serie de reactoare pentru a produce energie nucleară în măsură să acopere o parte din nevoile lor energetice.
Comisia Europeană a acordat o opinie pozitivă cu privire la Unitățile 3 și 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă, în ceea ce privește aspectele tehnice și de securitate nucleară, a anunțat marți Ministerul Energiei.
Ungaria și Japonia au încheiat un acord nuclear în baza căruia cele două țări vor coopera, printre altele, în dezvoltarea tehnologică a reactoarelor nucleare de mică putere și care nu necesită un spațiu mare, a anunțat ministrul ungar de externe.
Șeful Observatorului Nuclear al Națiunilor Unite, Rafael Grossi, se află în Iran pentru a cere controale mai severe asupra programului nuclear al țării.
Mulți experți ar fi recomandat cu tărie să se aștepte înainte ca țara să renunțe la energia nucleară. Și totuși, decizia a fost luată. Onestitatea lui Robert Habeck, ministrul economiei și climei, este pusă sub semnul întrebării.
Președintele Klaus Iohannis a susținut joi, la Bruxelles, în cadrul Summitului Energiei Nucleare, că România este hotărâtă să-și dezvolte programul de energie nucleară prin sporirea capacității de producție la scară largă.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat joi, după o reuniune a OCDE, că România va produce izotopi medicali la Centrala de la Cernavodă, speranță pentru tratamentul cancerului.
Formațiunea extremistă AUR a depus marți solicitarea pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, scopul fiind începerea procedurii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Experții în securitate cibernetică invitați în cadrul webinarului “Riscurile Cibernetice: de la amenințare, la soluții”, care a avut loc miercuri, estimează atacurile cibernetice care au loc zilnic la o valoare de 8,44 trilioane de dolari.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.