„Cel mai mare plan al secolului”, așa numesc mulți ambițiile țărilor membre UE din Europa de Est de a dezvolta o nouă serie de reactoare pentru a produce energie nucleară în măsură să acopere o parte din nevoile lor energetice.
Comisia Europeană a acordat o opinie pozitivă cu privire la Unitățile 3 și 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă, în ceea ce privește aspectele tehnice și de securitate nucleară, a anunțat marți Ministerul Energiei.
Ungaria și Japonia au încheiat un acord nuclear în baza căruia cele două țări vor coopera, printre altele, în dezvoltarea tehnologică a reactoarelor nucleare de mică putere și care nu necesită un spațiu mare, a anunțat ministrul ungar de externe.
Șeful Observatorului Nuclear al Națiunilor Unite, Rafael Grossi, se află în Iran pentru a cere controale mai severe asupra programului nuclear al țării.
Mulți experți ar fi recomandat cu tărie să se aștepte înainte ca țara să renunțe la energia nucleară. Și totuși, decizia a fost luată. Onestitatea lui Robert Habeck, ministrul economiei și climei, este pusă sub semnul întrebării.
Președintele Klaus Iohannis a susținut joi, la Bruxelles, în cadrul Summitului Energiei Nucleare, că România este hotărâtă să-și dezvolte programul de energie nucleară prin sporirea capacității de producție la scară largă.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat joi, după o reuniune a OCDE, că România va produce izotopi medicali la Centrala de la Cernavodă, speranță pentru tratamentul cancerului.
La 1 august, sistemul energetic al Bulgariei a fost într-o situație cu totul nouă, chiar dacă doar pentru câteva ore, scrie publicația bulgară Kapital.
Primele semne de radioctivitate, în cazul unui accident nuclear în Ucraina, vor fi înregistrate la Stația de Supraveghere a Radioactivității Mediului (SSRM) de pe Vârful Toaca, din Munții Ceahlău, aflată la 1.904 m altitudine.
Se conturează două tabere, cea „antinucleară”, condusă de Germania, și cea pro energie nucleară, în care Franța a preluat conducerea, comentează Le Monde.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.