Comisia Europeană a transmis mesajul clar: "Fac apel la Guvernul român să regândească, să reeevalueze, să facă un pas înapoi, și cu Ordonanțele de urgență, și cu proiectele de legislație". Majoritatea grupurilor politice a subscris. Excepție: ALDE.
Joi seara, circa 220.000 de români au protestat în țară și în diaspora față de aprobarea OUG pentru modificarea Codului Penal. Vineri se anunță un nou protest.
Ambasada suedeză la București își exprimă speranța ca guvernul României să reconsidere decizia recentă care slăbește legislația de urmărire penală a abuzului în serviciu.
Ministrul Justiției, Florin Iordache, a dispărut de la minister după ce guvernul a adoptat OUG privind modificarea legilor penale. El și-a delegat atribuțiile de ministru unui secretar de stat, Constantin Sima, un procuror care a susținut grațierea.
Ambasada Marii Britanii la București își exprimă îngrijorarea că ordonanța de urgență anunțată pe 31 ianuarie ar putea să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție.
PE a dezbătut, miercuri, starea democrației și justiției din România. Social-democrații români au pledat pentru neamestecul în treburile interne și au susținut că se încearcă răsturnarea guvernului. Eurodeputații de dreapta au cerut retragerea OUG.
Dacă New York Times publică un mesaj în română, cerând românilor mărturii despre cazuri de corupție, televiziunea elvețiană se întreabă dacă România va deveni republica bananieră a Europei.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PMP) anunță că socialiștii europeni au propus trimiterea în România a unei misiuni de anchetă a PE care să analizeze legalitatea și oportunitatea "ordonanței de urgență Dragnea”, care modifică Codul penal.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.