Președintele francez a dat un interviu pentru TF1 și France 2 după două săptămâni de tăcere privind reforma pensiilor pe care a adoptat-o în forță în Parlament, informează Le Temps.
Premierul susține că decizia de majorare a pensiilor cu doar 14% de la 1 septembrie a fost una grea, însă este o decizie rațională în contextul în care economia nu poate susține o creștere mai mare.
Amânarea cu un an sau doi a virării contribuțiilor la Pilonul 2 și apelarea la rezervele băncii centrale sunt două dintre soluțiile identificate de organizațiile de pensionari ca surse de finanțare pentru creșterea pensiilor cu 40% în septembrie.
PSD va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban dacă acesta va modifica legea pensiilor prin OUG, a declarat deputata Lia Olguța Vasilescu.
Legea pensiilor creează probleme de sustenabilitate bugetului pentru următorii doi ani și atât instituțiile financiare internaționale cât și agențiile de rating au arătat că reprezintă un risc major pentru sănătatea economiei, spune Florin Cîțu.
Referindu-se la creșterea pensiilor cu 40% din septembrie, ministrul muncii a declarat vineri că nu are motive să își schimbe declarațiile prin care confirmă acest lucru, în lipsa unei evaluări negative venită de la Ministerul finanțelor.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat la România TV că o nouă lege a pensiilor va bulversa sistemul, de aceea e bine să se analizeze ce conține actualul sistem înainte de a face o nouă lege.
Premierul Ludovic Orban a promis că în 2020 vor avea loc atât creșterea cu 40% a pensiilor, cât și recent votata dublare a alocațiilor, dar este nevoie ca deficitul bugetar să nu depășească nivelul aprobat.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.