Iarna se apropie și, pe lângă chinul conflictului din Ucraina, o posibilă raționalizare a energiei, o majorare a ratei inflației și creșterea succesivă a dobânzilor, am putea să ne confruntăm, în lunile următoare, cu o "triplă pandemie".
Comisia specială privind pandemia de COVID-19 a Parlamentului European (COVI) organizează astăzi o dezbatere privind pandemia împreună cu Executivul de la Bruxelles și miniștri ai sănătății din Belgia, Finlanda și România.
Comisia Europeană a aprobat marți o schemă românească de până la 358 milioane de euro (aproximativ 1,7 miliarde RON), pentru sprijinirea întreprinderilor în contextul pandemiei de coronavirus.
Beijingul a suspendat toate evenimentele sportive offline începând cu 13 iunie, invocând riscuri mari de răspândire a unui focar recent de COVID-19 legat de un bar din oraș, a transmis Biroul Municipal de Sport din Beijing, citat de Reuters.
Orașul a ridicat miercuri cele mai importante restricții impuse celor 25 de milioane de locuitori ai săi, un pas în plus către o ridicare totală a izolării care exasperează populația și sugrumă economia.
Creșterea prețurilor la energie, în special la gaze naturale și petrol, afectează direct costurile pentru producția industrială. Acest lucru creează în mod natural o situație care complică noile investiții și generează inflație.
Phenianul a anunțat joi primul caz de infectare cu Covid-19, mai exact cu varianta Omicron. Liderul Kim Jong-un a anunțat imediat măsuri de "izolare" la scară națională.
Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.