Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
Suveranul Pontif a vorbit din nou despre știrile false, subliniind că „utilizarea mijloacelor de comunicare digitale, în special a rețelelor sociale, a ridicat o serie de probleme etice grave care necesită o judecată înțeleaptă.
Falsul a devenit realitate în țări precum Republica Moldova, Ucraina, Transnistria. Roboțeii știrilor false sunt chiar receptorii de mesaje: publicul care nici nu mai caută să interacționeze cu informația.
Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice - Școala Naționale de Studii Politice și Administrative, spune, într-un interviu EURACTIV.ro, că doctrina Gerasimov răspunde cu măsuri nemilitare potențialului de protest al populației.
O serie de publicații preiau teme din rațiuni de câștig electoral, fără să realizeze că răspândesc dezinformare rusească, parte a unui complicat și greu de dus război hibrid cu Rusia - consideră politologul Armand Goșu.
Ce reprezintă și ce presupun propaganda și dezinformarea și ce strategii poți adopta astfel încât să eviți promovarea știrilor false. Detalii într-un infografic explicativ realizat de EURACTIV.ro.
Profesor al Universității din Oxford, Corneliu Bjola răspunde întrebărilor primite din partea cititorilor români. Află mai multe despre ce înseamnă controlul contextului informațional în epoca digitală.
Vrei să afli mai multe informații despre propagandă și știri false în era digitală? Trimite-ne întrebările tale și profesorul Corneliu Bjola ne va oferi răspunsuri.
Informații privind utilizarea datelor a milioane de utilizatori ai Facebook, fără știința acestora, pentru influențarea alegerilor au provocat indignare la Bruxelles.
Cardurile de energie, care reprezintă un sprijin pentru plata facturilor la energie, urmează să fie distribuite de pe 1 februarie populației, iar începând cu 20 februarie oamenii își pot plăti facturile cu acestea.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.