Președintele Klaus Iohannis a vorbit joi, la 82 de ani de la Pogromul de la Iași din 28-30 iunie 1941, despre pericolul știrilor false la adresa democrației.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat luni inițierea unui proiect de lege care va avea misiunea de a coordona politica statului în domeniul securității informaționale și de a combate dezinformarea la nivel național.
Un studiu prezentat joi în Bruxelles a dezvăluit că în regiunea balcanică ambasadele ruse sunt foarte active în răspândirea propagandei pe Facebook, însă Ambasada Rusiei din Sofia are de departe cel mai mare impact asupra societății.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
Suveranul Pontif a vorbit din nou despre știrile false, subliniind că „utilizarea mijloacelor de comunicare digitale, în special a rețelelor sociale, a ridicat o serie de probleme etice grave care necesită o judecată înțeleaptă.
Falsul a devenit realitate în țări precum Republica Moldova, Ucraina, Transnistria. Roboțeii știrilor false sunt chiar receptorii de mesaje: publicul care nici nu mai caută să interacționeze cu informația.
Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice - Școala Naționale de Studii Politice și Administrative, spune, într-un interviu EURACTIV.ro, că doctrina Gerasimov răspunde cu măsuri nemilitare potențialului de protest al populației.
O serie de publicații preiau teme din rațiuni de câștig electoral, fără să realizeze că răspândesc dezinformare rusească, parte a unui complicat și greu de dus război hibrid cu Rusia - consideră politologul Armand Goșu.
Ce reprezintă și ce presupun propaganda și dezinformarea și ce strategii poți adopta astfel încât să eviți promovarea știrilor false. Detalii într-un infografic explicativ realizat de EURACTIV.ro.
Profesor al Universității din Oxford, Corneliu Bjola răspunde întrebărilor primite din partea cititorilor români. Află mai multe despre ce înseamnă controlul contextului informațional în epoca digitală.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.
România a adoptat, în luna mai 2021, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, însă până acum pașii făcuți pentru implementarea ei sunt timizi.
De la Odesa, până la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, sunt aproximativ 40 de kilometru, iar taximetriștii percep o taxă de 2000 de hrivne (60 euro) pentru o călătorie până la frontiera cu Moldova.