Românii au fost în 2022, la fel ca și în 2021, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la producția de deșeuri municipale, dar și în ceea ce privește reciclarea acestora, conform datelor publicate joi de Eurostat, citate de Agerpres.
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) devine funcțional în România, începând de joi, ocazie cu care țara noastră va deține al doilea cel mai mare sistem de acest fel din Europa, după Germania, din punct de vedere al numărului de ambalaje procesate.
Premierul Marcel Ciolacu a transmis luni, la evenimentul de lansare a Sistemului de Garanție-Returnare (RetuRO SGR) că acesta va fi al doilea cel mai mare din Europa, după cel din Germania.
Sectorul de reciclare a bateriilor pentru mașinile electrice din Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de 9 miliarde euro pentru extinderea capacităților până în 2035.
În România, s-a investit mult în infrastructura de sortare a deșeurilor, dar procentul de colectare selectivă a deșeurilor este de 12 – 14%, în condițiile în care până în 2025 ar trebui să ajungă la peste 55%.
Trecerea Uniunii Europene la o economie mai durabilă și "verde" se amână serios, a avertizat Curtea Europeană de Conturi într-un raport, citat de DPA, scrie BTA.
Legea anti-deșeuri a Franței, adoptată în 2020, prevede să elimine treptat ambalajele din plastic de unică folosință până în 2040 și să încurajeze reutilizarea. EURACTIV analizează efectele după trei ani de aplicare.
Cresc costurile: renunțarea la tradiționalele cutii de carton și introducerea ambalajelor din plastic reutilizabile în comerțul electronic, într-o țară precum Germania, ar duce la creșterea costurilor cu 50-200%, spune firma de consultanță McKinsey.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.