În știrile de astăzi din The Capitals:

BERLIN

Guvernul german a negat informațiile apărute în presă potrivit cărora ar fi activat o clauză specială din legislația UE pentru a intensifica controalele la frontiere și a refuza dreptul de intrare al refugiaților. Citește mai mult.

Agenția națională de informații a Germaniei revine asupra etichetării „extremiste” pentru AfD. Serviciul de informații al Germaniei a suspendat decizia sa anterioară de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept „extremist de dreapta”. Citește mai mult.

EUROPA DE VEST

BRUXELLES

EXCLUSIV: Belgia face presiuni asupra unei „coaliții a doritorilor” pentru a menține înghețarea activelor rusești. Având în vedere că nu există nicio garanție că sancțiunile UE vor fi reînnoite în această vară, noul ministru de externe al Belgiei afirmă că țara sa este pregătită să contribuie la crearea unei coaliții internaționale pentru a menține înghețarea activelor rusești. Citește mai mult.

MAREA BRITANIE ȘI IRLANDA

Marea Britanie ajunge la un acord pentru a evita unele tarife impuse de Trump. Regatul Unit a ajuns la un acord preliminar cu SUA pentru a reduce unele tarife la mașini și pentru a stimula comerțul cu carne de vită, evitând în același timp concesiile privind standardele alimentare care ar fi putut compromite restabilirea relațiilor sale cu UE. Citește mai multe.


STATELE NORDICE ȘI BALTICE

OSLO
Norvegia, speriată de Trump, vizează o mai mare colaborare europeană în domeniul apărării. Norvegia intenționează să își sporească cooperarea strategică cu europenii, în încercarea de a pregăti țara pentru riscul de „criză” și „război”, potrivit primei strategii de securitate națională a Norvegiei. Citește mai mult.


SUDUL EUROPEI

ROMA | ORAȘUL VATICAN
Biserica Catolică îl alege papă pe Robert Francis Prevost. A fost nevoie de puțin mai mult de o oră pentru ca numele noului papă să fie anunțat, după ce fumul alb care semnala alegerea sa a ieșit dintr-un coș de fum special instalat în vârful Capelei Sixtine din Vatican. Citește mai mult.

De la prima sa apariție la balconul Bazilicii Sfântul Petru, Papa Leon al XIV-lea a oferit trei indicii-cheie cu privire la stilul său de conducere. Alegerea tradițională a numelui, accentul pus pe pace în discursul său care nu era în limba engleză și decizia de a purta veșminte papale roșii au semnalat o papalitate înrădăcinată în obiceiuri și o orientare globală, non-occidentală. 

///

MADRID

Spania contracarează tarifele SUA cu un pachet de ajutoare în valoare de 7,7 miliarde EUR. Congresul Spaniei a aprobat joi un decret în valoare de 7,7 miliarde EUR menit să protejeze țara de repercusiunile economice ale tarifelor americane, parte a unui pachet de ajutor mai amplu, în valoare de 14,1 miliarde EUR, pentru protejarea sectoarelor afectate.

Măsura a fost adoptată cu 176 de voturi pentru și 169 împotrivă - suficient pentru o majoritate simplă.

Decretul regal, care a fost prezentat ca un răspuns „urgent” la tarifele americane de către guvernul premierului Pedro Sánchez, a trecut datorită unui vot de ultim moment din partea partidului pro-independență catalan Junts, după ce ar fi negociat ca 25% din pachetul de ajutor să fie alocat Cataloniei, a raportat radiodifuzorul public RTVE.

În timp ce partidul de dreapta Partido Popular, Uniunea Populară din Navarra și partidul de extremă dreapta Vox au votat împotriva decretului, Podemos, partenerul junior de extremă stânga al lui Sanchez în guvern, s-a abținut.

Abținerea a venit după ce guvernul a refuzat să includă o propunere a secretarului general al partidului, Ione Belarra, de a expropria casele deținute de ceea ce ea a numit „fonduri de investiții americane de tip hawkish”. Belarra a declarat că Podemos nu va sprijini coaliția condusă de socialiști dacă nu va fi abordată reforma locuințelor.

Deși Constituția spaniolă permite utilizarea decretelor regale doar în cazuri de „necesitate extraordinară și urgentă”, guvernul Sánchez se bazează din ce în ce mai mult pe acestea pentru a evita blocajele dintr-un Congres din ce în ce mai fragmentat. Adoptarea legislației pe calea standard necesită o majoritate absolută de 176 din cele 350 de locuri - un prag pe care coaliția se luptă adesea să îl atingă. (Ines Fernandez-Pontes | Euractiv)

///

LISABONA

Producția internă a scăzut cu 15% în ziua penei de curent - Bank of Portugal. Pana de curent care a afectat Portugalia la 28 aprilie a dus la o scădere a activității economice de aproximativ 15%, potrivit indicatorului zilnic publicat joi de Banca Portugaliei (BdP).

Potrivit notei care însoțește indicatorul zilnic al activității economice (DEI), în săptămâna care s-a încheiat la 4 mai, s-a înregistrat „o rată de variație anuală a activității mai mică decât în săptămâna precedentă, reflectând, în special, scăderea de aproximativ 15% din ziua penei de curent”.

Acest indicator agregă date de înaltă frecvență referitoare la activitatea economică din Portugalia, cum ar fi traficul de vehicule comerciale grele pe autostrăzi, consumul de energie electrică și gaze naturale, încărcătura și poșta descărcate în aeroporturile naționale și achizițiile cu cardul efectuate în Portugalia de rezidenți și nerezidenți.

Potrivit Bdp, activitatea măsurată prin acești indicatori a scăzut cu 14,8% în ziua penei de curent. La 28 aprilie, o pană de curent generalizată a lăsat Portugalia continentală, Spania și Andorra practic fără electricitate, precum și o parte din Franța. Printre consecințele penei de curent s-au numărat închiderea aeroporturilor, congestionarea transporturilor și a traficului în marile orașe și penuria de combustibil.

Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de electricitate a anunțat crearea unei comisii care să investigheze cauzele acestei pene de curent, pe care a calificat-o drept „excepțională și gravă” și care a lăsat Portugalia și Spania în beznă. (Mariana Espírito Santos | Lusa.pt)

EUROPA DE EST

VARȘOVIA

Votul papal are ecou în cursa prezidențială din Polonia, axată pe credință. Vaticanul a ales primul său papă american, Leon al XIV-lea, în timp ce Polonia - una dintre cele mai devotate națiuni catolice din Europa - intră în ultima etapă a unei curse prezidențiale dominate de religie și tensiuni între Biserică și stat. Citește mai mult.

///

PRAGA

Un europarlamentar ceh călătorește la Moscova, atrage atenția pentru călătoria „respingătoare din punct de vedere moral”. Eurodeputatul ceh Ondřej Dostál (independent) călătorește la Moscova vineri (9 mai) pentru a marca sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o decizie care a stârnit critici puternice din partea colegilor deputați.  Vorbind într-o dezbatere a Parlamentului European joi (8 mai),

Dostál a declarat că va depune flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, dar nu va participa la parada militară.

„Din păcate, îi uităm pe cei care s-au sacrificat cel mai mult”, le-a spus Dostál colegilor deputați. „Mi-e rușine de colegii care susțin că Cehoslovacia a fost eliberată doar de americani (...) Mi-e rușine de guvernul meu pentru că nu a onorat soldații sovietici care au căzut și mă bucur că premierul (slovac) Robert Fico va face acest lucru în numele fostei Cehoslovacii”, a spus el.

De asemenea, el a explicat că acționează din convingere personală și din dorința alegătorilor „care încă își amintesc ororile nazismului”. Cu toate acestea, călătoria sa a fost aspru criticată de eurodeputatul ceh Danuše Nerudová (STAN, PPE). „Călătoria eurodeputatului comunist la Moscova este rușinoasă și repugnantă din punct de vedere moral. Vizita sa servește doar ca un cadou propagandistic pentru regimul lui Putin”, a spus ea.

Deși Armata Roșie a jucat un rol în eliberarea unor părți ale Cehoslovaciei de sub ocupația nazistă în 1945, țara a căzut rapid sub influența sovietică și a rămas în spatele Cortinei de Fier până la căderea comunismului în 1989.

Dostál a confirmat pentru Agenția Cehă de Știri că intenționează să călătorească împreună cu deputați europeni din Germania, Slovacia și Cipru, deși a recunoscut că călătoria ar putea fi complicată din cauza complicațiilor de zbor.

El a adăugat că cea de-a 80-a aniversare „poate deschide ușa către pace, diplomație și o soluție la conflictul actual” dintre Rusia și Ucraina. (Aneta Zachová | Euractiv.cz)

ȘTIRI DIN BALCANI

SOFIA
Parlamentul bulgar blochează urmărirea penală a parlamentarilor pro-ruși în cazul de vandalism împotriva instituțiilor UE din Sofia. Parlamentul Bulgariei, susținut de partidul de centru-dreapta GERB (PPE), a blocat joi continuarea unei anchete penale împotriva a patru deputați din partidul naționalist pro-rus Vazrazhdane. Parlamentarii sunt suspectați de implicare în vandalizarea biroului UE din Sofia în timpul unui protest din 22 februarie împotriva ambiției țării de a deveni membră a zonei euro.

Parlamentul a refuzat joi să dea curs cererilor procurorului general de ridicare a imunității parlamentare a celor patru deputați. Votul a fost amânat pe termen nedeterminat, blocând efectiv ancheta. Pentru doi dintre deputați, procuratura solicită arestarea preventivă, citând dovezi care îi leagă de o tentativă de spargere violentă și de incendiere a clădirii UE din capitala bulgară.

Cea mai recentă încercare de a le retrage imunitatea parlamentarilor a eșuat în urma sprijinului crucial din partea GERB, condus de fostul prim-ministru Boyko Borissov. La cererea lui Vazrazhdane, votul a fost eliminat de pe agenda parlamentară. Moțiunea a primit 120 de voturi pentru, inclusiv de la GERB-SDS, Vazrazhdane, populistul Velichie (Măreția) și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (MRF) - una dintre facțiunile căreia apără imunitatea a doi dintre deputații săi.

Vazrazhdane, care a semnat recent un acord de cooperare cu partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, și-a declarat deschis intenția de a-și proteja membrii de urmărirea penală. (Krassen Nikolov | Euractiv.bg)

///

BUCUREȘTI

Moneda românească atinge un minim istoric pe fondul turbulențelor politice. Moneda națională a României a scăzut la un minim istoric, euro fiind tranzacționat la 5,1222 lei, potrivit Băncii Naționale a României (BNR) - o scădere de 0,45% față de cotația anterioară de 5,0991 lei. Citește mai mult.

AGENDA:

UE: Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, președintele Parlamentului, Roberta Metsola, premierul luxemburghez Luc Frieden, vizitează Casa Schuman, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Declarației Schuman;
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, se întâlnește cu cancelarul Republicii Federale Germania, Friedrich Merz; 
Henna Virkkunen, vicepreședinte al Comisiei, rostește un discurs la conferința Bank of Finland și Bruegel Europe Day privind „Creșterea ecologică, digitală și rezistentă”;
Comisarul pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, prezintă vizita privind agricultura și alimentația la Congresul european privind reînnoirea și dezvoltarea rurală;
Comisarul pentru extindere Marta Kos se întâlnește cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu; semnează Planul de reformă și creștere pentru Moldova;
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European dezbate Raportul 2025 privind starea spațiului Schengen, și multe altele;
Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară a Parlamentului European dezbate politica agricolă comună post-2027 și multe altele;
Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru bugete a Parlamentului European organizează o reuniune comună privind Facilitatea de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest.
***
[Editat de Vas Panagiotopoulos, Charles Szumski, Daniel Eck, Sofia Mandilara]