Astăzi în UE

Ce înseamnă haosul din Olanda pentru Europa: Populistul anti-musulman Geert Wilders a părăsit marți coaliția guvernamentală formată din patru partide din Olanda, după ce a provocat o impas în privința azilului și migrației, în încercarea de a deveni el însuși prim-ministru. Acest lucru se întâmplă tocmai în momentul în care Olanda se pregătește să găzduiască un summit important al NATO în perioada 24-26 iunie, unde Donald Trump - și șeful NATO, Mark Rutte - se așteaptă să ceară țărilor să mărească cheltuielile militare.

Ce va însemna haosul din Olanda pentru eforturile Europei în materie de securitate? Într-o lume dominată de Wilders? Olanda - o țară al cărei sistem electoral proporțional garantează că niciun partid nu poate deveni suficient de puternic singur - s-ar putea confrunta cu alegeri anticipate. Wilders speră să obțină rezultate și mai bune decât cele din alegerile din 2023. Dar unii observatori prevăd că Wilders a riscat să se întoarcă definitiv în opoziție, împreună cu partidul său, Partidul Libertății (PVV).

Planul său radical privind migrația includea oprirea totală a cererilor de azil, încetarea reunificării familiilor și deportarea sirienilor. O mișcare neinteligentă: un prim-ministru furios Dick Schoof – care și-a prezentat demisia regelui aseară – și miniștrii celor trei partide rămase vor rămâne în funcție în calitate de interimați până la alegeri. (Ar putea continua să funcționeze ca minoritate, dar acest lucru este considerat fantezist). Ieșirea lui Wilders ar putea fi de bun augur pentru Kiev, întrucât acest agitator radical – ale cărui deputați europeni fac parte din grupul lui Viktor Orbán la Bruxelles – era de departe cel mai puțin pro-ucrainean membru al coaliției. Wilders nu era un fan al creșterii cheltuielilor pentru apărare – ceea ce va necesita reduceri în domenii precum sănătatea, pe care el a încercat să le protejeze. Tom-Jan Meeus, reporter la publicația noastră soră NRC, mi-a spus: „Singura persoană care avea probleme cu creșterea cheltuielilor pentru apărare a ieșit acum din guvern... Majoritatea opoziției este mai favorabilă unui sprijin puternic pentru Ucraina decât era domnul Wilders”.

Timmermans is back: liderul socialist-verde Frans Timmermans, care vrea să preia funcția de prim-ministru, este „absolut mai pro-Ucraina decât Wilders”, a spus Joost van Spanje, profesor la Universitatea Royal Hollaway din Londra. Europarlamentarul socialist olandez Thijs Reuten a trimis un mesaj pe WhatsApp către The Capitals cu părerea sa: „A existat și există – fără Wilders – o mare majoritate în parlamentul olandez în favoarea sprijinirii Ucrainei și a consolidării apărării.

Guvernul olandez care își încheie mandatul a fost prea absent în ultima perioadă, prea divizat, neinvestind în Europa. Acum există o oportunitate de a schimba acest lucru”. Simon Otjes, politolog la Universitatea Leiden, a declarat că o coaliție de centru este cel mai probabil rezultat al următoarelor alegeri. „Nu există o majoritate de partide dispuse să guverneze împreună cu PVV”, a spus el. (VVD, partidul liberal conservator, nu a exclus această posibilitate). În așteptare: ar putea fi prim-ministrul francez François Bayrou, care vede impasul politic din nord generat în mare parte de sistemul de vot proporțional și spune: vreau același sistem și aici, în Franța.

„A face parte din Frugal Four nu mai este locul potrivit pentru noi”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen. Europa va proteja ucrainenii mai mult timp Bruxelles se pregătește să dezvăluie următoarea sa mișcare privind Directiva privind protecția temporară, scutul legal pentru milioane de ucraineni care fug de război, cu o propunere așteptată astăzi.

După invazia Rusiei din 2022, peste 6 milioane de ucraineni au fugit în străinătate și 3,7 milioane au fost strămutați în interiorul țării.

Ca răspuns, UE a activat Directiva privind protecția temporară pentru prima dată de la adoptarea sa în 2001. Adesea numită „frumoasa adormită” a normelor UE în materie de azil, aceasta le-a oferit ucrainienilor acces rapid la locuințe, locuri de muncă, școli și asistență medicală. Acum, în spatele ușilor închise, diplomații UE analizează cum și când să o elimine treptat.

„Se discută strategii de ieșire”, a declarat un diplomat pentru Euractiv luna trecută. Euractiv a relatat anterior că se lucrează la o prelungire de un an, posibil însoțită de o declarație fără caracter obligatoriu din partea statelor membre, care să stabilească o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a protecției.

Directiva a fost inițial considerată limitată la trei ani - până în martie 2025 -, dar Comisia a prelungit-o până în 2026, pe baza unei interpretări juridice mai largi. Atât prelungirea, cât și strategia de ieșire sunt prevăzute în agenda provizorie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din această lună.

În martie 2025, 4,26 milioane de ucraineni se aflau încă sub protecția UE. În urmă cu doar doi ani, 91 % dintre refugiații ucraineni doreau încă să se întoarcă acasă într-o bună zi, în ciuda riscurilor de securitate continue, a locuințelor deteriorate și a accesului limitat la serviciile esențiale, au arătat studiile. Speranțele au rămas neschimbate, ceea ce este neobișnuit în cazul crizelor de strămutare prelungite, în care acestea se estompează de obicei în timp. Citiți articolul Euractiv despre ce îi ține în UE și ce nu.

Economie

Bulgaria va adera la zona euro: Astăzi Comisia Europeană a acceptat aderarea Bulgariei la zona euro. Decizia va face din Sofia al 21-lea membru al uniunii monetare și vine în ciuda protestelor majore din cea mai săracă țară a UE, unde mulți cetățeni sunt îngrijorați că adoptarea euro ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor, în special la alimente.

Austria în deficit: Austria este de așteptat să devină a noua țară din UE sancționată oficial de Bruxelles pentru încălcarea regulilor bugetare ale UE. Ministrul de finanțe al țării, Markus Marterbauer, a recunoscut recent că nu este „posibil” ca deficitul țării să scadă sub pragul de 3% al blocului „în scurt timp, fără a provoca daune semnificative economiei și ocupării forței de muncă”.

DG DIS-CONNECT 

Întrerupere misterioasă: Personalul departamentului Comisiei pentru politica tehnologică a fost informat luni seara că marți va lucra de acasă din cauza unor „probleme grave de rețea”. Trei funcționari ai departamentului au confirmat că a avut loc o întrerupere majoră a rețelei, dar nu au fost informați cu privire la cauza acesteia. Responsabilitățile departamentului includ securitatea cibernetică.

DG dubioasă: Marți dimineață, întreruperea a fost rezolvată și ordinul de a lucra de acasă a fost retras. Însă cei care au venit la birou - situat pe Rue de la Loi, în cartierul european din Bruxelles - au fost evacuați marți, în jurul prânzului, din cauza unui „obiect suspect” găsit în apropierea clădirii. Poliția a permis personalului să reintre în birou după aproximativ 40 de minute. Funcționarii au fost informați că problemele de conectivitate și evacuarea nu au nicio legătură, a declarat un funcționar al Comisiei pentru Euractiv.

Extinderea UE

Moldova accelerează procesul de aderare: premierul moldovean Dorin Recean se află la Bruxelles pentru întâlniri cu António Costa și Kaja Kallas, înaintea summitului UE-Moldova de la Chișinău, din 4 iulie. „Sperăm că acest impuls ne va duce și mai departe pe calea europeană”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană, corespondentei Euractiv Alexandra Brzozowski.

Bruxelles a alocat aproape 2 miliarde de euro acestei țări mici și sărace, care speră să adere la UE alături de Ucraina. Însă oficialii UE sunt din ce în ce mai îngrijorați de impactul pe care l-ar putea avea interferența Rusiei asupra următoarelor alegeri parlamentare din septembrie, după ce anul trecut referendumul privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale au fost marcate de rezultate strânse și de numeroase interferențe din partea Rusiei.

„Banii nu sunt cel mai important lucru în viață, dar contează, mai ales în această situație”, a declarat pentru The Capitals europarlamentarul român Siegfried Mureșan, care se întâlnește cu Recean în această dimineață. «Începutul lunii iulie ar trebui văzut ca un angajament de sprijin pentru Moldova», a spus el.

În jurul blocului

GRECIA

Tensiuni în jurul unui loc sfânt. Atena și Cairo ar putea fi pe cale să încheie o alianță strategică mai strânsă în ultimii ani – de la migrație la zădărnicirea ambițiilor Turciei în estul Mediteranei –, dar sunt încă în dezacord cu privire la mănăstirea ortodoxă greacă Sfânta Ecaterina, situată la poalele Muntelui Sinai. Citiți raportul nostru special despre unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult creștine încă active.

FRANȚA

Ministrul de interne sub presiune. Bruno Retailleau a condamnat rapid „barbarii” responsabili de vandalismul din Paris, în urma victoriei echipei în Liga Campionilor din weekend. Dar Retailleau a așteptat două zile pentru a reacționa la uciderea, în aceeași zi, a unui tunisian de 45 de ani, împușcat mortal de vecinul său, un francez de 53 de ani care postase videoclipuri rasiste pe rețelele de socializare.

POLONIA

Premierul anunță votul de încredere. Prim-ministrul Donald Tusk a stabilit data de miercuri, 11 iunie, pentru votul de încredere în Sejm. Tusk a anunțat că votul va servi și ca o evaluare periodică a guvernului său. Citește mai mult.

SPANIA

Guvernul zguduit de scandalul înregistrărilor scurse. Opoziția din Spania a acuzat Partidul Socialist al prim-ministrului Pedro Sánchez, PSOE, că a dus o „război murdar” împotriva unității de investigații de vârf a Gărzii Civile, în urma scurgerii unor înregistrări audio care sugerează o campanie de discreditare a unității care anchetează cercul său de apropiați. Citește mai mult.

CEHIA

Scandalul Bitcoin declanșează o alertă de securitate. Scandalul privind o donație de 40 de milioane de euro în bitcoin, care l-a forțat pe ministrul justiției ceh Pavel Blažek să demisioneze, se intensifică. Prim-ministrul Petr Fiala a anunțat marți că Consiliul Național de Securitate se va reuni în zilele următoare, pe fondul îngrijorărilor că statul ar fi putut fi folosit pentru spălarea de bani proveniți din activități criminale. Citește mai mult.

Media

După ce și-a luat o zi liberă vinerea trecută, agenda mediatică încărcată a Comisiei de astăzi îi va pune pe jurnaliștii din Bruxelles în dificultate, cu cinci „puncte de presă”, două briefinguri tehnice și un total de opt evenimente consecutive. Jurnaliștii sunt nemulțumiți. Corespondenta greacă Maria Psara a declarat pe X: „Alegerea voastră pare suspectă. E ca și cum nu ați vrea să punem întrebări aprofundate”.

• Ați văzut ceva amuzant, interesant sau pur și simplu ciudat la Bruxelles? Trimiteți-ne ponturi.
• AGENDA

• Consiliul de asociere UE-Republica Moldova organizează cea de-a 9-a reuniune pentru a discuta procesul de aderare, cooperarea în materie de politică externă și de securitate, provocările globale și regionale și multe altele; Prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean, are întâlniri cu înalți oficiali ai UE;
• Reuniunea miniștrilor comerțului din G7 are loc la Paris, în Franța; Printre punctele importante de pe agenda reuniunii se numără consolidarea piețelor deschise și stabile, diversificarea relațiilor comerciale și valorificarea economiei digitale;
• Reuniunea Consiliului Ministerial al OCDE 2025, prezidată de Costa Rica, cu Australia, Canada și Lituania în calitate de vicepreședinți, se întrunește pentru a discuta despre comerțul, investițiile și inovarea bazate pe norme;
• Vicepreședintele Comisiei Europene, Séjourné, face un anunț privind proiectele țărilor terțe în domeniul materiilor prime critice, după întâlnirea cu reprezentanții Regatului Unit și Ucrainei;
• Președintele francez Emmanuel Macron se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.