///

Ediția de astăzi este susținută de Camera Federală Economică a Austriei (WKO)

O Europă puternică are nevoie de afaceri puternice!

AT60 - noua Casă a Economiei Austriece din Bruxelles - este locul unde viziunea întâlnește acțiunea. Susținută de Camera Federală Economică a Austriei (WKO), este un loc pentru a crea legături, a împărtăși idei și a contura viitorul Europei. Aflați mai multe.

///

Fost spion în Războiul Rece, exclus din grupul conservator al PE după o vizită la Moscova 

 Vizita europarlamentarului luxemburghez, Fernand Kartheiser, la Moscova, unde s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai regimului Putin, a dus la excluderea sa din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

Fost diplomat și agent dublu în timpul Războiului Rece, Kartheiser consideră că deplasarea a fost „un succes răsunător”. În plin conflict ruso-ucrainean și cu relațiile UE–Rusia complet înghețate, europarlamentarul a petrecut două zile în capitala rusă, unde a purtat discuții cu vice-ministrul de externe Alexander Grușko și cu deputatul naționalist Leonid Sluțki. „Cineva trebuia să spargă gheața”, a spus Kartheiser într-un interviu acordat presei europene la Bruxelles, insistând că rușii i-au apreciat gestul.

Vizita a fost făcută în ciuda unui ultimatum primit din partea grupului ECR, dominat de partidele Giorgiei Meloni și ale conservatorilor polonezi.

De altfel, europarlamentarul a declarat că a primit deja o ofertă de aderare din partea unui alt grup politic - posibil cel al Patrioților lui Viktor Orbán.

Deși a calificat invazia rusă din Ucraina drept „ilegală”, Kartheiser a reiterat mai multe teze promovate de Moscova: de la ineficiența sancțiunilor occidentale, până la presupusa lipsă de intenții agresive ale lui Putin față de țările NATO.

În anii ’80, pe când era tânăr ofițer militar și student în diplomație la Viena, Kartheiser a fost abordat de serviciul de informații militare rusesc (GRU).

A declarat că a informat autoritățile luxemburgheze și, la sugestia CIA, a devenit agent dublu american până la sfârșitul Războiului Rece. Întrebat dacă mai are legături cu GRU, a răspuns: „Nu, a trecut prea mult timp.”

Parisul câștigă bătălia împotriva „SkinnyTok”, dar Bruxelles-ul rămâne pe dinafară

TikTok a interzis la nivel global hashtagul #SkinnyTok, după presiunile guvernului francez, care a ocolit Bruxelles-ul și a tratat direct cu platforma.Hashtagul, criticat de mult timp pentru promovarea comportamentelor alimentare nesănătoase, mai ales în rândul tinerelor, a fost tot mai intens vizat de autorități. Clara Chappaz, ministrul francez pentru digitalizare, a declarat duminică că decizia este „o primă victorie colectivă”. TikTok a confirmat pentru Euractiv că interdicția este acum aplicată la nivel global, ca parte a unei revizuiri mai ample a măsurilor de siguranță ale platformei. Un purtător de cuvânt al companiei a spus că hashtagul a fost blocat din cauza legăturilor sale cu „conținutul nesănătos de slăbire”.

Decizia pune sub semnul întrebării credibilitatea Comisiei Europene ca autoritate de reglementare în domeniul digital. Deși reprezintă o victorie majoră în moderarea conținutului și protejarea minorilor, comisara europeană pentru tehnologie, Henna Virkkunen, a rămas remarcabil de tăcută în privința cazului „SkinnyTok”.

Rusia propune un armistițiu scurt la negocierile din Istanbul

Rusia a propus un armistițiu limitat de două-trei zile în anumite sectoare de pe linia frontului din Ucraina, a declarat luni un oficial de rang înalt de la Kremlin, după o nouă rundă de negocieri la Istanbul.Aceasta este a doua oară în acest an când Kievul și Moscova au purtat discuții directe de pace.

Prima rundă a avut loc luna trecută, tot la Istanbul, și a fost primul contact direct de acest tip din martie 2022. Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, a confirmat că ambele părți au convenit asupra unor noi schimburi de prizonieri și returnarea corpurilor a 6.000 de soldați căzuți. Însă Rusia a respins din nou cererea Ucrainei pentru un armistițiu necondiționat.

În schimb, Moscova a oferit o încetare a focului pe termen scurt „în anumite sectoare ale frontului” și a prezentat un memorandum cu posibile etape către un armistițiu mai amplu. Oficialii ucraineni au spus că vor analiza propunerile înainte de a răspunde. 

POLONIA

Premierul polonez Donald Tusk intenționează să depună o moțiune de încredere în parlament în zilele următoare, după ce victoria conservatorului Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale de duminică riscă să prelungească blocajul politic din țară.În fața perspectivei ca Nawrocki, sprijinit de partidul Lege și Justiție (PiS), să blocheze legislații-cheie privind drepturile la avort și justiția, Tusk a decis să joace totul pe o singură carte. „Aceasta va fi prima probă” a coaliției de guvernare, a declarat Tusk într-un discurs televizat.

„Este greu de prezis ce atitudine va avea noul președinte”, a spus Tusk, adăugând că o eventuală deschidere spre cooperare ar fi „o surpriză plăcută”.Un oficial din coaliția de guvernare a fost mai pesimist: „Putem uita de schimbările din justiție, de promisiunile-cheie din campania din 2023. Fiecare numire în armată va trebui coordonată cu Nawrocki. Ne putem aștepta la opoziție chiar și pe chestiuni minore.

FRANȚA ȘI ITALIA

Președintele francez Emmanuel Macron se află astăzi în Italia pentru a asigura cooperarea cu Roma, mai ales în ceea ce privește Ucraina, potrivit unui consilier de la Élysée. Pentru Franța, Italia este „un partener important” care ar trebui să contribuie la garanțiile de securitate pentru Ucraina după război – garanții care ar putea include și trupe de menținere a păcii pe teritoriul ucrainean.O întâlnire de lucru și o cină sunt prevăzute pentru a repara legăturile fragile din ultimele luni. Premierul italian Giorgia Meloni a avut o prezență discretă la summitul de la Paris din martie și nu a participat la apelul privind Ucraina în cadrul summitului Comunității Politice Europene din Tirana pe 16 mai.Macron și Meloni vor discuta și despre Libia, migrație, războiul din Gaza, industria auto europeană și provocările din sectorul siderurgic, a adăugat Élysée.

GERMANIA

Un tribunal german a decis luni că solicitanții de azil nu pot fi respinși la graniță fără aplicarea corespunzătoare a procedurilor UE privind migrația. Decizia subminează planul recent al guvernului conservator de a respinge toți solicitanții de azil la frontieră, cu excepția celor vulnerabili.

Hotărârea este definitivă și ar putea duce la o serie de procese împotriva acestor respingeri. O organizație neguvernamentală a descris decizia ca fiind „revoluționară”.

ROMÂNIA

La două săptămâni după alegerile prezidențiale, negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare la București avansează lent.Luni, Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a votat în favoarea aderării la o viitoare coaliție pro-europeană, fără a impune condiții legate de funcții, inclusiv cea de premier. PSD încă nu a decis dacă va participa la guvernare.Președintele Nicușor Dan a declarat luni, la Vilnius, că un termen realist pentru formarea guvernului este de două săptămâni. El a adăugat că va nominaliza un candidat pentru funcția de premier doar atunci când va exista „sprijin parlamentar suficient”.

SLOVACIA

Europarlamentarul ceh Tomáš Zdechovský (PPE) a tras un semnal de alarmă cu privire la presupuse acte de supraveghere și intimidare politică din partea autorităților slovace în timpul unei misiuni oficiale de documentare a Parlamentului European.

Într-o scrisoare adresată președintei PE, Roberta Metsola, Zdechovský a descris „indicații îngrijorătoare” că delegația oficială condusă de el, care investiga utilizarea fondurilor UE în Slovacia, a fost monitorizată deliberat. „Ceea ce este deosebit de grav este că, în timpul unei întâlniri de seară cu avertizori de integritate - inclusiv din serviciile de securitate slovace - am avut motive serioase să credem că activitatea noastră era supravegheată”, a scris el.

„Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și încalcă principiile cooperării între statele membre și instituțiile UE.”

Premierul slovac Robert Fico a spus că Zdechovský a venit în Slovacia „să facă muncă murdară de opoziție, ca un mercenar”.Zdechovský a cerut Metsolei să „apere integritatea și independența misiunilor parlamentare”, avertizând că astfel de interferențe sunt periculoase „într-o perioadă în care tendințele autoritare cresc în unele părți ale Uniunii”.

Reporteri: Shane LaGesse, Nick Alipour, Laurent Geslin, Aleksandra Krzysztoszek, Aneta Zachová, Cătălina Mihai

Editori: Vince Chadwick și Sofia Mandilara