LISABONA

Guvernul de centru-dreapta al premierului portughez Luís Montenegro a pierdut un vot de încredere crucial, pe fondul unui scandal privind conflictul de interese, reaprinzând un ciclu de disfuncționalități în politica țării care datează de ani de zile. Citiți mai multe.

EUROPA DE VEST

PARIS

Franța și aliații solicită menținerea producției de substanțe chimice esențiale în Europa. Europa are nevoie de o „lege privind substanțele chimice critice” care să identifice moleculele strategice și să mențină producția acestora în Europa, au solicitat Franța și șapte aliați, într-un document comun. Citește mai mult.

///

BERLIN

Volkswagen raportează vânzări record de cârnați cu curry, în timp ce vânzările de mașini se prăbușesc. Vânzările de cârnați cu curry ale principalului producător auto german au atins un nivel record în 2024, în timp ce vânzările sale de mașini au scăzut cu 2,3%, cu o scădere de aproape 15% a profitului operațional. Citește mai mult.

STATELE NORDICE ȘI BALTICE

STOCKHOLM

Aproape unul din trei suedezi a boicotat produsele americane, potrivit unui sondaj. Trei din zece suedezi au renunțat să cumpere produse americane, iar patru din zece se gândesc să facă acest lucru, în semn de protest față de politica externă a SUA, potrivit unui sondaj realizat de organizația de cercetare a opiniei Verian pentru SVT. Potrivit sondajului, mulți suedezi ezită să cumpere produse americane din cauza declarațiilor lui Donald Trump privind Ucraina, securitatea europeană și tarifele vamale din ultima lună. Un total de 29% dintre suedezi afirmă că s-au abținut de la cumpărarea de produse în ultima lună, ca protest politic - 10% s-au abținut complet, iar 19% au boicotat doar anumite produse. Aproape 40% declară că se gândesc să boicoteze produsele americane în viitor - ceea ce înseamnă că, în total, imaginea SUA pare să fi fost afectată de o majoritate semnificativă a publicului suedez. (Charles Szumski | Euractiv.com)

///

HELSINKI

Dreapta finlandeză reglementează pungile cu nicotină în urma unei interdicții planificate. Guvernul de dreapta al Finlandei a decis să reglementeze pungile cu nicotină și să nu urmeze un plan anterior de a le interzice. Citește mai mult.

///

NUUK

Liberalii pragmatici câștigă, în timp ce partidul independenței câștigă teren în alegerile din Groenlanda. Pe fondul interesului reînnoit al lui Trump față de insulă și a impulsului tot mai mare pentru independență, partidul liberal Demokraatit a ieșit învingător în alegerile de marți, cu 30 % din voturi. Demokraatit a pledat pentru condiții mai bune pentru întreprinderile din țară și o abordare prudentă a independenței față de Danemarca. „Nu ar trebui să construim casa de la coșul de fum în jos”, a declarat liderul partidului, Jens-Frederik Nielsen, în vârstă de 33 de ani, pentru postul public de televiziune din Groenlanda, KNR, la aflarea rezultatelor marți seara. „Când vedeți cum vorbește Trump, trebuie să avem un ton mai dur”, a adăugat el. Partidul său este afiliat Alianței Liberale (EPP) din Danemarca. Naleraq, cel mai înfocat partid independent al insulei, s-a clasat pe locul al doilea, dublându-și mandatul cu 24 % din voturi. Partidul premierului în exercițiu, Múte B. Egede, s-a clasat pe locul al treilea, cu 21%. Națiunea Inuit, o țară autonomă, aflată sub tutela Danemarcei, a înregistrat cea mai mare rată de participare din ultimele decenii, de 70 %. (Magnus Lund Nielsen | Euractiv.com)

SUDUL EUROPEI

MADRID

Sánchez îi promite lui Sumar că sumele pentru apărare nu vor reduce investițiile sociale. Obiectivul de creștere a cheltuielilor de apărare ale Spaniei la 2% din PIB-ul național până în 2029 nu se va realiza cu prețul reducerii investițiilor în politicile sociale, a declarat premierul spaniol Pedro Sánchez. Sánchez s-a întâlnit marți cu ministrul muncii și fost lider al platformei de stânga Sumar, actualul său partener de coaliție, pentru a atenua tensiunile dintre cele două partide. În urma anunțului făcut de Sánchez joia trecută la conferința de presă de după Consiliul European de la Bruxelles privind intenția sa de a devansa obiectivul inițial de creștere a cheltuielilor militare înainte de 2029 (data inițială), stânga radicală a țării - Sumar și fostul său aliat Podemos - și-au exprimat refuzul categoric de a susține măsura în Parlament.

Cu toate acestea, potrivit unor surse prezente la reuniunea de marți, Sánchez l-a asigurat pe Díaz că nu vor exista reduceri sociale pentru a atinge obiectivul de 2% pentru investițiile în apărare. Între timp, purtătorul de cuvânt al guvernului, Pilar Alegría, a declarat într-o conferință de presă la Madrid că executivul „În niciun caz nu vor fi reduse cheltuielile sociale, iar acestea vor continua să fie o politică cheie pentru acest guvern”, a raportat RTVE. În urma reuniunii, Sumar a emis un comunicat în care pledează pentru un „model european autonom de securitate care să protejeze drepturile sociale și să promoveze pacea”.

EUROPA DE EST

PRAGA

Discuțiile pe tema securității inițiate de premierul ceh nu mai au loc, după ce opoziția a renunțat. Promovarea de către premierul ceh Petr Fiala a unui acord transpartinic privind creșterea cheltuielilor de apărare a eșuat, deoarece ambele partide majore din opoziție au refuzat să discute această chestiune. Fiala a programat pentru joi o reuniune comună cu toate partidele parlamentare pe tema securității naționale și a pregătirii militare. Acesta a anunțat reuniunea la câteva zile după decizia guvernului ceh de a crește treptat cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB până în 2030, de la 2% în prezent. Cu toate acestea, întâlnirea a fost refuzată atât de partidul de extremă dreapta Libertate și Democrație Directă, cât și de partidul populist de dreapta ANO.  Liderul ANO, Andrej Babiš, a respins întâlnirea ca fiind „nu o discuție reală între experți, ci o parte a campaniei electorale a guvernului”. Potrivit președintelui Freedom and Direct Democracy, Tomio Okamura, pozițiile coaliției de guvernare și ale partidului diferă fundamental și nu vede nicio posibilitate reală de convergență a acestora în acest moment. Fiala, care conduce un guvern de coaliție de centru-dreapta, a calificat decizia partidelor de opoziție drept „iresponsabilă”. (Aneta Zachová | Euractiv.cz)

///

VARȘOVIA

Instruirea militară va fi universală în Polonia, dar nu obligatorie, spune Tusk. În 2027, Polonia va avea capacitatea de a oferi pregătire militară pentru 100 de mii de voluntari pe an, după cum a anunțat premierul Donald Tusk (PO, PPE), care s-a angajat, de asemenea, să introducă măsuri menite să tripleze ritmul investițiilor în apărare. În timp ce a dezmințit rapoartele anterioare conform cărora instruirea ar fi obligatorie pentru toți bărbații adulți, Tusk a declarat că și funcționarii guvernamentali vor putea participa, atât bărbați, cât și femei. „Tocmai i-am informat pe miniștri că membrii guvernului și funcționarii lor vor urma, de asemenea, această formare. Formare voluntară”, a scris el pe X, adăugând că mesajul său a primit «înțelegere deplină» în cadrul guvernului. Vorbind presei la ședința de guvern de marți, Tusk a asigurat că nu există o lipsă de oameni dispuși să-și servească țara, dar a subliniat că instruirea este voluntară.„Trebuie să extindem semnificativ capacitatea statului, astfel încât oricine este interesat de instruirea militară să poată participa”, a spus el. „Pe lângă armata profesionistă și forțele de apărare teritorială, trebuie să construim în mod eficient o armată de rezervă și acesta este obiectivul acțiunilor noastre”. Tusk a reamintit că formarea militară de bază durează în prezent o lună și fiecare participant primește 6 000 de zloți (1 400 de euro), ceea ce este puțin mai puțin decât salariul mediu național lunar (1 500 de euro)."Cel mai important lucru pentru noi este ca, până cel târziu în 2026, toți cei interesați să poată lua parte la o astfel de formare. Aceasta este o sarcină dificilă, dar știu că este realizabilă”, a declarat premierul. (Aleksandra Krzysztoszek | Euractiv.pl)

///

BUDAPESTA

Ungaria anunță plafonarea prețurilor la alimente pentru a combate inflația. Premierul Viktor Orbán a declarat marți că guvernul Ungariei va introduce, de la jumătatea lunii martie, plafoane pentru marjele de profit la o serie de produse alimentare, pentru a limita creșterea prețurilor din supermarketuri. Citește mai mult.

///

BRATISLAVA

Președintele slovac a înmânat o petiție pentru organizarea unui referendum pentru încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Grupul de motocicliști pro-ruși Brat za Brata (Frate pentru frate) a depus 450 000 de semnături la biroul președintelui slovac, solicitând un vot privind ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Președintele Peter Pellegrini trebuie să decidă acum dacă validează petiția și convoacă referendumul. Cu toate acestea, persistă îndoieli cu privire la autenticitatea petiției și nu este clar cum a reușit grupul să strângă un număr atât de mare de semnături în mai puțin de cinci luni. Dacă biroul prezidențial verifică un număr suficient de semnături, Pellegrini ar putea convoca referendumul sau ar putea sesiza Curtea Constituțională. Pentru ca un referendum să poată fi convocat în Slovacia, numărul minim necesar de semnături valide este de 350 000. Cu toate acestea, ar putea apărea probleme suplimentare din cauza naturii întrebării. O retragere unilaterală din sancțiuni de către Slovacia ar intra în conflict nu numai cu mai multe regulamente ale UE, ci și cu tratatele fondatoare ale UE, în special cu conținutul Tratatului de la Lisabona din 2009. (Lucia Lauková | Euractiv.sk)

ȘTIRI DIN BALCANI

SOFIA
Bulgaria, în pragul unei crize constituționale. Curtea Constituțională a Bulgariei a avertizat că se confruntă cu obstacole fără precedent în soluționarea unui caz care are potențialul de a remodela echilibrul de putere în parlamentul de la Sofia și chiar de a răsturna guvernul.Curtea examinează rezultatele ultimelor alegeri generale din țară și a constatat nereguli în numărarea voturilor care, dacă sunt eliminate, ar putea trimite partidul populist Velichie în parlament și ar putea lua majoritatea coaliției guvernamentale cvadripartite conduse de GERB (PPE). Președintele Curții, Pavlina Panova, a ținut marți un discurs televizat fără precedent în fața națiunii, afirmând că se încearcă sabotarea cazului constituțional pentru încălcări în timpul alegerilor din octombrie 2024."Toate organismele de stat sunt obligate să ofere cooperare deplină Curții și să nu obstrucționeze activitățile acesteia. Este inacceptabil ca activitățile Curții Constituționale să depindă de acțiunile sau inacțiunile altor organe de stat”, a declarat Panova. (Krassen Nikolov | Euractiv.bg)

///

BUCUREȘTI

Curtea Constituțională îl scoate pe Georgescu din cursa prezidențială. Politicianului pro-rus Călin Georgescu i-a fost interzisă candidatura la alegerile prezidențiale din mai, în urma unei decizii a Curții Constituționale de marți seara.  Curtea a respins contestația acestuia împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC). Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au examinat recursul lui Georgescu împotriva deciziei din 9 martie a BEC, care îi respinsese deja candidatura. Respingerea s-a bazat pe decizia anterioară a CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Marți seara, sute de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în semn de protest în fața sediului Curții. Măsurile de securitate au fost sporite, judecătorii CCR fiind escortați în sala de ședințe de personalul de securitate al Parlamentului și de jandarmi, o măsură fără precedent pentru o ședință de judecată. Forțe de securitate suplimentare au fost desfășurate în afara Parlamentului. Hotărârile CCR sunt definitive și nu pot fi atacate. Partidele extremiste au acum timp până sâmbătă, 15 martie, să propună un nou candidat la președinție. Printre numele discutate se numără liderul AUR George Simion și eurodeputatul AUR Claudiu Târziu. (Cătălina Mihai | Euractiv.ro)

AGENDA:

UE: Consiliul Competitivitate (piață internă și industrie) urmează să facă schimb de opinii cu privire la Clean Industrial Deal, Busola competitivității, setul de instrumente pentru un comerț electronic sigur și durabil, planul de acțiune pentru servicii și altele;
Vicepreședintele Comisiei, Teresa Ribera, se întâlnește cu reprezentanții Asociației Europene a Procesatorilor de Oțel; primește directorii executivi ai CEMBUREAU - Asociația Europeană a Cimentului;
Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, participă la reuniunea miniștrilor de externe din G7, la Charlevoix, Canada;
Vicepreședintele Comisiei Roxana Mînzatu participă la dezbaterea plenară a Parlamentului privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor lucrătorilor, Uniunea competențelor;
Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, în Ashgabat, Turkmenistan: se întâlnește cu reprezentanți guvernamentali la nivel înalt; Comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, participă la dezbaterea plenară a Parlamentului privind sectorul automobilelor;
Dezbaterile plenare ale Parlamentului privind propunerea de regulament privind paternitatea, activele rusești înghețate, amenințările secesioniste din Bosnia și Herțegovina și multe altele.
***
[Ediție coordonată în limba engleză de Vas Panagiotopoulos, Daniel Eck, Sofia Mandilara; corespondență permanentă din România: Cătălina Mihai]