Cum să nu ratezi oportunitățile de lucru din Bulgaria: povestea reală a unui refugiat sirian

Astăzi, locuiește în centrul Sofiei împreuna cu soția și copilul lui. Lucrează la o firmă de IT care are contracte cu tot felul de companii din lumea arabă și, mai mult de plăcere decât pentru bani, predă la Universitatea de stat din Sofia, unde îi plimbă pe studenți prin cultura și literatura arabă.

Când programul îl lasă, este voluntar pentru cei care astăzi, întocmai ca el cel de-acum doi ani, cu un rucsac în spate, umblă pe străzile Sofiei, fug de poliție și așteaptă o șansă să facă un pas în plus spre țările bogate din vest unde își pot reconstrui viața.

Interviu cu Mathijs le Rutte, Reprezentantul UNHCR în Bulgaria  

Reporter: Care este numărul total de refugiați aflați pe teritoriul Bulgariei în acest moment?

Mathijs le Rutte: La 10 februarie 2017, un număr de 3,368 erau înregistrați în centrele de primire ale Agenției de Stat pentru Refugiați. Dintre aceștia, 494 solicitanți de azil trăiesc la adrese alese de ei, în vreme ce ceilalți trăiesc în centrele Agenției. Până acum, în 2017, 142 de persoane au primit statut de „refugiat” sau de „protecție umanitară”. Numărul total pentru 2016 a fost 1,352. Numărul exact al refugiaților care locuiesc în momentul acesta în Bulgaria nu este disponibil, deoarece un număr necunoscut de oameni pleacă spre Europa de vest.

Reporter: Care au fost principalele provocări pe care biroul dumneavoastră le-a întâlnit în activitățile desfășurate pentru sprijinul refugiaților care au venit în Bulgaria în ultimii doi ani?

Mathijs le Rutte: În mod normal, UNHCR nu oferă asistență materială sau financiară solicitanților de azil sau refugiaților în Bulgaria. Rolul UNHCR acoperă supravegherea implementării legilor bulgare pentru refugiați, monitorizarea conformității acțiunilor Bulgariei cu legislația internațională, regională și națională în ceea ce privește solicitanții de azil și refugiații, suport și expertiză pentru guvern și alte instituții relevante în vederea permiterii accesului solicitanților de azil pe teritoriul țării, inclusiv pentru procedura de azil, precum și asigurarea condițiilor decente de primire, și sprijn pentru integrare în Bulgaria.

Însă, UNHCR lucrează îndeaproape cu guvernul pentru asigurarea nevoilor sociale, de protecție și de integrare ale solicitanților de azil și refugiaților – unde statul are responsabilitatea principală. UNHCR are relații de lucru foarte bune cu toate unitățile guvernamentale relevante.

Printre preocupările noastre menționez acuzații privind respingerea la granița Bulgariei a cetățenilor din țări terțe care încearcă să intre în țară prin „granița verde”; condiții de recepție precare, în special absența îngrijirii specializate pentru copii neînsoțiți; absența oricărui program pentru integrarea refugiaților în Bulgaria.

Reporter: Există comunități de imigranți din Orientul Mijlociu integrați în Bulgaria care oferă sprijin refugiaților? Dacă există, UNHCR cooperează cu ele?

Mathijs le Rutte: Există comunități de sirieni și irakieni (printre alții) care locuiesc de mult timp în Bulgaria. UNHCR este în contact în special cu comunitatea siriană în ceea ce privește sprijinul pe care ei îl acordă solicitanților de azil și refugiaților care ajung în Bulgaria.

Reporter: Care vor fi prioritățile biroului dumneavoastră în 2017 în ceea ce privește situația refugiaților care locuiesc acum sau care urmează să intre în Bulgaria?

Mathijs le Rutte: UNHCR și partenerii săi lucrează pentru a sprijini autoritățile, în mod particular Agenția de Stat pentru Refugiați, Poliția de frontieră și Directoratul pentru Migrație, cu scopul de asigura accesul la procedura de azil pentru cei care au nevoie de protecție internațională. Includem aici asistența legală gratuită, monitorizarea și pledarea împotriva anchetării intrărilor ilegale și detenției solicitanților de azil. Noi asigurăm pregătirea și dezvoltarea capacității instituțiilor ce se ocupă cu problemele privind azilul. Lucrăm să îmbunătățim condițiile din centrele de primire, în mod special al modului în care copiii neînsoțiți sunt îngrijiți temporar. O altă prioritate este dezvoltarea unui program de sprijin pentru integrare pentru persoanele care au primit o formă de protecție internațională în Bulgaria.

Reporter: Cum ați caracteriza sprijinul oferit de autoritățile bulgare refugiaților?

Mathijs le Rutte: Refugiații recunoscuți în Bulgaria au nevoie de sprijin pentru începerea procesului de integrare. Pentru ca procesul să aibă succes sunt necesare, încă din etapele inițiale, cursuri de limbă, condiții de cazare, oportunități de angajare, asigurare medicală și educație pentru copii. Din păcate, nu există un program de integrare pentru refugiați oferit de autorități. O ordonanță pentru integrare, adoptată în 2016, deleagă municipalitățile să faciliteze integrarea refugiaților. Acest lucru este însă opțional. Deși există fonduri europene disponibile, până acum municipalitățile au arătat foarte puțin interes.


Video  - Partea a doua - The UNCOUNTRIED - Acum, sunt profesor în Sofia

  Notă importantă: Materialul video conține imaginea unui copil. Cadrele unde fața copilului este identificabilă au fost blurate.
Materialul video are subtitări în română și engleză și este disponibil în format HD. Vă rugăm selectați aceste elemente utilizând butonul Setări/Settings al YouTube.

Reporter: Care era destinația ta?

Elias: De fapt, destinația mea nu era Bulgaria, era... Mă gândeam să ajung în Germania, sau în Suedia, sau într-o țară unde aș putea să am oportunități mai bune. De ce am rămas în Bulgaria? Am venit aici și situația era foarte rea. Eram într-o tabără care avea condiții foarte rele.

Reporter: Aici în Bulgaria?

Elias: Da.

Reporter: Când se întâmpla lucrul acesta?

Elias: Acum un an, în Sofia. Eram cam 20...

„În regulă, vorbesc mai multe limbi. Hai să-i ajutăm pe ceilalți care nu vorbesc limbi străine. Am început să-i ajut pe ceilalți refugiați...”

Reporter: Ai ajuns ilegal în Bulgaria...

Elias: Da, bineînțeles, nu există altă cale... Nu există o cale legală... Ți-am spus, nu avem pașapoarte. Singura modalitate de a ajunge în Europa este pe cale ilegală. Nu există cale legală să ajungi aici.

Am început să mă gândesc. În regulă, vorbesc mai multe limbi. Hai să-i ajutăm pe ceilalți care nu vorbesc limbi străine. Am început să-i ajut pe ceilalți refugiați. După o săptămână, predam copiilor din tabără, mergeam cu unele grupuri să ajutăm alți refugiați din alte tabere – știi – în afara Sofiei și chiar în Sofia, și așa am cunoscut-o pe ea [n.r. soția sa] într-una din tabere.

Chiar și acum, șeful meu de la companie, proprietarul companiei, este unul dintre cei care îi sprijină pe refugiați. M-am întâlnit cu el într-o tabără, în afara Sofiei.

"Dar aici, lucrând cu aceste companii, ai mai multe șanse pentru că oferă mai mulți bani.”

Reporter: El era tot un voluntar?

Elias: Da. După aceea, la câteva luni, a început să mă contacteze: „Hei, Elias... Hai să... Dezvoltăm programe IT, poți să ne ajuți.”

Reporter: El e un antreprenor din industria IT?

Elias: Da și acum lucrez pentru compania lui. Cred că e în regulă.

Situația se schimbă însă aici. Poate că taberele nu mai au nevoie de același ajutor ca la început. M-am gândit că e timpul să dau ceva înapoi țării care m-a protejat. Un prieten de-al meu - printre voluntari am întâlnit un profesor de la Universitate - m-a invitat să merg la el și să vorbesc cu studenții lui. Am început să vorbesc cu ei și m-au plăcut. Apoi, mi-au propus să lucrez cu ei la Universitate. Eu sunt nativ, așa că...

Reporter: Vrei să spui pentru a le preda?

Elias: Da. Sunt lector de limbi arabice. Știau că am o experiență bună în predare, am predat în Cuba, la Universitate din Havana, pentru patru ani. De fapt, îmi place să fiu profesor. E mai mult decât IT, sau firme de externalizare a serviciilor sau tipul acesta de loc de muncă. Dar aici, lucrând cu aceste companii, ai mai multe șanse pentru că oferă mai mulți bani. Și la Universitate... De fapt, fac treaba asta ca voluntar, pentru că nu dau foarte mulți acolo. Măcar fac lucrul acesta pentru bulgari – nu pentru guvern – pentru oamenii care au ajutat la început.

Reporter: Bulgarul obișnuit, normal, cetățeanul pe cont propriu, nu statul.

Elias: Ți-am spus. Nu vreau să învinovățesc guvernul, pentru că situația în tabere este mai bună decât la început. Când am venit în primul val, eram 10,000. Era un număr mare pentru o țară mică ca Bulgaria, o țară săracă. Toți refugiații, refugiații educați, merg spre Germania sau alte țări din acest motiv.

„Eu cred că un loc de muncă - să obții un loc de muncă bun - este cel mai ușor mod de a te integra în orice societate.”

Reporter: Spui lucrul acesta deși ești bine integrat. Ai două locuri de muncă, ai o familie...

Elias: Da, am o familie aici.

Reporter: Și totuși încă spui lucrurile acestea...

Elias: Da, exact, pentru că ți-am spus - nu mă gândeam că voi rămâne aici, dar destinul m-a forțat să rămân aici, poate pentru a mă întâlni cu soția mea.

Reporter: Te-ai întâlnit cu soția ta aici. Ea este din Bulgaria?

Elias: Ea are origini și în Siria și în Bulgaria – jumăte/jumăte.

Unul dintre motivele pentru care am rămas aici este că am văzut că existau oportunități să obții un loc de muncă bun. Alți refugiați, nici nu știu că există oportunități aici. Bariera limbii este câteodată foarte dificilă. Dacă nu vorbești limbi străine, e mai greu pentru tine să te integrezi. Eu cred că un loc de muncă - să obții un loc de muncă bun - este cel mai ușor mod de a te integra în orice societate.

Reporter: Vorbești bulgara acum?

Elias: (Râde) De fapt, nu... Să-mi fie rușine.

Reporter: Plănuiești să te întorci în Siria cândva?

Elias: De fapt...

Reporter: Sau simți că ești bulgar acum? Simți că aceasta este casa ta?

Elias: Nu chiar. O parte din mine... Cum ți-am spus, nu simt că aceasta este casa mea, precum am simțit când am fost în Cuba. Simt că sunt mai mult cubanez. O parte sunt cubanez, o parte sunt sirian.

Reporter: Încă nu ești bulgar?

Elias: Încă nu sunt bulgar. E diferit. Știi, ei sunt... Nu am mai avut vreodată sentimentul acesta că sunt străin. Sunt aceiași persoană, același om, dar când vorbesc arabă, ei sunt: „hei, arabii aceștia”. Dar dacă încep să vorbesc în spaniolă, încep să râdă cu mine: „în regulă, ești binevenit aici...”

Reporter: Cum explici lucrul acesta?

Elias: E propaganda unor organizații media. Nu numai aici, în Bulgaria, cred că în multe țări există propaganda aceasta negativă. Vor să arate refugiații ca fiind oameni răi, care nu trebuie să vină în Europa.

                                                                                               Sfârșit

Vizionează partea I: VIDEO-INTERVIU: Am plecat din Siria, m-am stabilit în Bulgaria „Am scăpat de moarte” 

Photogallery II: Syrian refugee in Bulgaria

Autori: Ovidiu Vanghele (interviu cu Elias, background reporting), Laurențiu Diaconu-Colintineanu (filmări), Dani Drăgan (editare video), Andrei Schwartz (interviu cu Mathijs le Rutte, editare), Paula Căbescu (activități conexe post-editării video).

Vezi secțiunea THE UNCOUNTRIED

Vezi materialele din Serbia

(En.) Making a stop in Serbia – Part I: The killer journey
(En.) Making a stop in Serbia – Part II: People helping people

Vezi materialele din Romania
VIDEO / INTERVIU Refugiat în România: „Am fugit să nu fiu ucis. Familia a vândut tot și banii i-am dat traficanților”
(En.) VIDEO Refugee in Romania: "I left to avoid being killed. My family sold everything to pay the smugglers.”

Vezi materialele din Bulgaria
VIDEO / INTERVIU (I) Am plecat din Siria, m-am stabilit în Bulgaria – Partea I: „Am scăpat de moarte”

VIDEO-INTERVIU (II): Am plecat din Siria, m-am stabilit în Bulgaria. „Acum, sunt profesor în Sofia”

 

Proiectul nostru

Ruta pe care refugiații curg din Siria spre Europa nu s-a închis după vârful din anul 2015. Doar numărul celor care ajung în vestul bogat și plin de oportunități a scăzut, după ce traseul s-a îngreunat mult față de conjunctura favorabilă din urmă cu un an și ceva.

Unele state și-au închis, practic, granițele, forțând valul de oameni sa le ocolească sau blocând pur si simplu drumul lor spre visul european.

Ajutarea refugiaților este în continuare o problemă pentru statele sărace din regiune, care nu au suficiente resurse pentru a-i găzdui și care s-au trezit, peste noapte, cu mii de oameni vulnerabili pentru care trebuie să asigure condiții minime de viață.

EurActiv România a documentat cu sprijinul financiar oferit de German Marshall Fund – Black Sea Trust, dificultățile și tragediile imigranților și refugiaților mai vechi sau mai noi din Orientul Mijlociu care bat la poarta Europei. Ne-am uitat mai atent la provocările cu care se confruntă, dar și la oportunitățile pe care le pot accesa pentru a-și reface viața, la povești de groază despre modul în care oamenii au scăpat de la moarte și la exemple formidabile de compasiune, la prejudecăți înșelătoare și neînțelegeri ce privesc realitățile zilnice și la cazuri extraordinare de integrare.