În următoarele douăsprezece luni, o treime dintre statele lumii vor organiza alegeri naționale, unele deosebit de așteptate, precum alegerile prezidențiale americane sau cele europarlamentare, notează Liberation.
Cu atacul terorist brutal din 7 octombrie, gruparea teroristă palestiniană Hamas a făcut din războiul din Gaza o componentă centrală a peisajului amenințărilor teroriste din 2024.
Gruparea militantă pare să spere că ideologia, cauza și renumele ei s-ar putea răspândi pe plan global, tot așa cum s-a întâmplat și cu Statul Islamic.
Confruntată cu teama dezindustrializării, Germania a încercat să adopte în 2023 o politică industrială de tip francez, cu subvenții masive și clauze protecționiste de tip "Cumpărați produse europene", însă recululul a fost mai rapid decât se aștepta.
Evoluțiile recente din Golful Persic, care implică o întâlnire provocatoare între dronele iraniene și grupul de atac al portavionului Eisenhower, au evidențiat complexitatea operațiunilor navale în regiuni sensibile din punct de vedere geopolitice.
Fostul premier revine în funcție după opt ani de mandat ai partidului Lege și Justiție și promite că "va alunga întunericul", notează Courrier International.
ENISA, agenția de securitate cibernetică a UE, a avertizat că noile modele de inteligență artificială ar putea fi folosite pentru a desfășura campanii de manipulare a informațiilor pe scară largă, perturbând alegerile de anul viitor.
Prim-ministrul israelian încearcă să-și restabilească imaginea de lider omniscient, în timp ce atacă discret administrația americană a lui Joe Biden cu privire la întoarcerea Autorității Palestiniene în Gaza de "a doua zi".
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.