Din motive ostensibile, schimburile economice ale României cu Japonia, precedente celui de-al Doilea Război Mondial au fost ignorate de istorici, până în ultimul deceniu al veacului trecut, scrie dr Radu Șerban.
Comisia Europeană a anunțat recent 9 milioane de euro pentru înființarea, la nivel național, a centrelor de fact-checking (verificare a informațiilor).
Pandemia de COVID-19 a produs cel mai mare șoc economic și social din ultimele generații. Pe măsură ce găsim răspunsul la criza sanitară, trebuie să ne angajăm la efortul imens de a reconstrui economiile și a repara daunele enorme.
"Trăim vremuri instabile. Realitatea, care părea atât de adânc înrădăcinată în fundația ei, se clatină". O perspectivă politică asupra adevărului și democrației, de Margareta Hanes, care are un doctorat în domeniu de la Vrije Universiteit Brussel.
Soluția unei UE puternice nu poate veni doar de la instituțiile europene sau de la clasa politică. E nevoie de o abordare inclusivă, în care societatea europeană să fie implicată în mod real în proiect. Mass-media pot juca un rol.
Mass-media și Uniunea Europeană se confruntă cu pericole similare: forțe ale întunericului, perspectiva sărăciei și un proces greoi de luare a deciziilor.
În loc să transmită populației decizii ale autorităților referitoare la condițiile din spitale și măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului, președintele Klaus Iohannis transmite sfaturi puerile de la înălțimea pupitrului de la Cotroceni.
Pandemia de coronavirus afectează infrastructura democratică. Poate fi salvată mass-media, cum au fost salvate băncile în timpul crizei financiare? E nevoie de acțiuni pe termen scurt ale instituțiilor și guvernelor, dar și politici pe termen mediu.
Peste 450 de personalități cu vederi pro-UE din mediul academic și instituțional, reprezentanți ai societății civile și ai comunității de afaceri au semnat un apel adresat comunității europene pentru un răspuns comun la amenințarea noului coronavirus
