În ciuda faptului că un raport NATO arată că România nu a cheltuit suma promistă din PIB pentru Apărare, premierul Marcel Ciolacu susține că țara noastră și-a asumat toate lucrurile și "le-am dus până la capăt".
Guvernul a aprobat joi o nouă etapă de implementare a programului de realizare a sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor.
Eurodeputatul Dacian Cioloș spune că România nu este în stare să cheltuiască pentru apărare nici măcar 2% din PIB, în condițiile în care președintele Iohannis vrea șef la NATO, iar secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, vrea la Președinție.
Atunci când, în această vară, liderii NATO se vor întruni la Washington, cea de-a 75-a aniversare a alianței ar trebui să fie un motiv de sărbătorire, se arată într-o analiză Foreign Affairs.
Trecem printr-o criză energetică globală, iar parcurile eoliene onshore reprezintă o potențială opțiune. Turbinele eoliene mai mari produc mai multă energie decât cele standard, însă componentele sunt prea mari pentru a fi transportate pe drum.
Rețeaua energetică ucraineană primește asistență în regim de urgență din Polonia, România și Slovacia, după ce un val de atacuri aeriene rusești au afectat facilitățile energetice și au lăsat fără curent peste un milion de persoane.
România a cheltuit în 2023 doar 1,6% din PIB pentru Apărare, deși președintele Klaus Iohannis a spus că alocarea a 2,5% pentru domeniu "va fi o constantă cel puțin în următorii 10 ani".
Experții evaluează la între 11 și 19 miliarde de euro pe an costul net pentru bugetul european al intrării Ucrainei în Uniune, adică mai puțin de 0,13% din PIB-ul celor 27.
Ministrul polonez de Externe a respins ideea "înghețării" conflictului, așa cum a propus în Parlament șeful Partidului Social Democrat (SPD) din Germania, relatează publicația spaniolă ABC.
Conducerile PSD și PNL, reunite joi după-amiază în ședințe separate ale forurilor de conducere la Palatul Parlamentului, au stabilit lista candidaților pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Un val de dezinformare împotriva migranților crește în Bulgaria, cu proteste și atitudini xenofobe înainte de aderarea parțială a Sofiei la Spațiul Schengen, relatează AFP, preluată de Euractiv.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.