Președintele Ucrainei pare că testează cultura generală, Ludovic Orban a încercat să calmeze magistrații după ce pensiile lor speciale ar urma să dispară, iar România are o rată de absorbție a fondurilor europene aproape de media UE.
Noul an aduce decizii majore pe plan politic nu doar în România, ci și la nivelul întregii lumi. Guvernul din Rusia a demisionat, PE a votat rezoluția privind Pactul ecologic european, iar România se pregătește de alegeri locale în două tururi.
Guvernul își va asuma responsabilitatea pentru bugetul pe anul viitor. De ce nu își asumă guvernanții responsabilitatea și pentru dezbateri asupra bugetului?
Bugetul pe anul 2020 este gata, dar încă se caută varianta prin care să fie adoptat, pensiile speciale sunt la un pas să devină istorie, iar România ar putea avea un nou ambasador în Israel, după cinci ani de pauză.
Klaus Iohannis nu este mulțumit de ultima propunere privind bugetul pe termen lung al UE, PSD vrea alocații de 300 de lei pentru copii, iar Ministerul Dezvoltării taie bani din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
Guvernarea prin asumarea răspunderii, o nouă găselniță prin care Executivul Ludovic Orban încearcă să aplice anumite măsuri. Dacă totul merge invers decât vor liberalii, soarta lor s-ar putea să fie exact ca cea a Guvernului Dăncilă.
De Ziua Internațională Anticorupție, un sondaj în statele membre UE arată cât de coruptă e percepută România de către reprezentanții mediului de afaceri. În acest timp, parlamentarii PSD hărțuiesc Guvernul PNL.
Consiliul UE a adoptat în această săptămână un document privind importanța și securitatea tehnologiei 5G, care subliniază că o abordare a securității 5G ar trebui să fie cuprinzătoare și să țină seama de riscuri, inclusiv de „factorii non-tehnici”.
Ministrul de interne și-a luat un șef de cabinet la care nu se aștepta nimeni: Traian Berbeceanu. O surpriză este și decizia Adinei Florea de a se retrage din procedura de numire la conducerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
