Interdicția de export paralel pentru o serie de medicamente a expirat la finalul lui 2015, fără să apară vreo criză de medicamente. Guvernul eșuează în demonstrarea cauzelor care produc crize, totuși propune noi interziceri.
În vreme ce România și Bulgaria trimit aproximativ o cincime din piața lor de medicamente în alte țări ale Uniunii Europene, în state precum Danemarca intrările de pe alte piețe pun o presiuse asupra prețului în sensul scăderii acestuia.
Criza de medicamente, absența totală, în anumite momente, a unui produs farmaceutic echivalează cu un moment de derută și o atât de mare disperare pentru pacient, încât acestuia nu îi rămâne decât sentimentul că și-ar dori să dărâme tot sistemul.
Prețurile mici la medicamente pe care autoritățile române le-au impus producătorilor încurajează firmele care practică „exporturi paralele” – un comerț desfășurat perfect legal în spațiul european, deși considerat lipsit de etică de o parte a pieței.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.