Majoritatea deputatilor au subliniat necesitatea respectarii integritatii teritoriale a Georgiei, declarand ca reactiile Federatiei Ruse au fost disproportionate si solicitand o intarire a politicii de vecinatate UE. Unii au condamnat recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si a Osetiei de Sud in timp ce altii au pus sub semnul intrebarii caracterul adecvat al actiunilor initiale ale Georgiei.

Dezbaterea va fi urmata de votarea unei rezolutii pe aceasta tema miercuri, 3 septembrie. UPDATE: Rezolutia a fost adoptata cu 549 voturi pentru, 68 impotriva si  61 abtineri.

Bernard Kouchner, ministrul francez al afacerilor externe, a prezentat pe larg continutul acordului pe sase puncte de incetare a ostilitatilor, acord ce a fost mediat de presedintia franceza a UE si semnat de Federatia Rusa si Georgia.

Consiliul European extraordinar din 1 septembrie a demonstrat si a afirmat unitatea UE, ceea ce reprezinta un progres fata de 2003, cand situatia din Irak a pus anumite semne de intrebare asupra unitatii UE.

Textul concluziilor adoptat azi este ferm, insa "lasa usa intredeschisa Rusiei. Nu vrem  sa ajungem in situatia de Razboi Rece" a subliniat ministrul francez. Consiliul European saluta acordul de incetarea ostilitatilor si condamna actiunile militare ale Federatiei Ruse si caracterul disproportionat al acestora, precum si decizia unilaterala a Rusiei de a recunoaste independenta Abhaziei si a Osetiei de Sud. Uniunea Europeana se exprima pentru solutionarea pasnica a conflictului, bazata pe integritatea teritoriala a Georgiei.

Uniunea Europeana si-a aratat disponibilitatea de a institui un mecanism international de monitorizare pe teren. De asemenea, UE si statele membre au dispus mobilizarea ajutorului umanitar de urgenta.

Consiliul European a mai decis numirea unui reprezentant special UE pentru criza din Georgia.

Consiliului si Comisiei Europene li se solicita sa analizeze diferite initiative pentru diversificare surselor energetice si pentru a garanta securitatea aprovizionarii cu energie a Uniunii.

Ministrul francez al afacerilor externe a anuntat ca la 8 septembrie va avea loc o reuniune la Moscova pentru verificarea aplicarea acordului de incetarea a ostilitatilor (in special retragerea trupelor rusesti din portul Poti). In caz ca nu se inregistreaza progrese, discutiile cu privire la semnarea acordului intre UE si Rusia vor fi amanate.
Consiliul European a mai solicitat Consiliului Si Comisiei europene sa examineze situatia si diferitele dimensiuni ale relatiei UE-Rusia, aceasta evaluare urmand a fi urmata si in cadrul viitorului summit UE-Rusia, prevazut a avea loc la 14 noiembrie la Nisa.

In ceea ce priveste Ucraina, demnitarul francez a insistat asupra consolidarii si intensificarii relatiilor institutionale.

Benita Ferrero - Waldner, comisarul european pentru relatii externe, a salutat angajamentul politic al Parlamentului European in favoarea Georgiei si eforturile presedintiei franceze.

Mesajul clar dat de acest Consiliu European este ca Uniunea Europeana dispune de capacitatea de a raspunde in mod colectiv la situatia de criza, dovedind astfel unitatea UE in a apara valorile comune.

Comisarul european a prezentat date cu privire la ajutorul umanitar de urgenta pus la dispozitie: 6 milioane Euro pentru nevoile imediate ale populatiei civile si alte 9 milioane euro din partea UE si a statelor membre.

Comisia Europeana a trimis in Georgia (in afara zonelor controlate de Rusia) o misiune de experti pentru evaluare, potrivit careia sunt nevoie de 15 miliane Euro pentru reabilitare si pentru cele 21.000 de persoane stramutate (Internally Displaced Persons, IDPs).  Pentru aceste actiuni trebuie analizate rezervele de buget 2008 si este nevoie de sustinerea politica a Parlamentului European.

Benita Ferrero - Waldner a anuntat ca va avea loc o conferinta internationala a donatorilor, care va fi un semnal de incredere pentru investitori.

Comisia Europeana va accelera eforturile de creare a unei  zone de liber schimb si de a facilita eliberarea vizelor de scurta durata pentru cetatenii georgieni, precum si semnarea unui acord de readmisie cu georgia.

In ceea ce priveste relatiile cu Rusia, oficialul european a reliefat ca acestea trebuie sa tina cont de interesele comune si trebuie sa existe un echilibru, exprimandu-se pentru continuarea dialogului fara insa a lansa noi initiative.

Oficialul european a mai declarat ca Comisia Europeana va prezenta in viitorul apropiat noi propuneri cu privire la parteneriatul estic.

Joseph Daul (PPE-DE, Franta) considera ca situatia este inacceptabila si intolerabila, fiind nevoie de un raspuns ferm din partea EU. Prin actiunile sale, Rusia a incalcat principiile fundamentale ale dreptul international prin nerespectarea integritatii teritoriale si a frontierelor unei tari.

Potrivit liderul crestin-democrat, Consiliul si statele membre trebuie sa dea dovada de unitate si fermitate fata de Rusia, iar Europa trebuie sa utilizeze toate mijloacele de care dispune pentru a face presiuni asupra Rusiei in vederea respectarii acordului de incetare a ostilitatilor si anume retragerea totala si imediata a trupelor rusesti.

Joseph Daul a atras atentia asupra situatiei umanitare din Georgia, condamnand actiunile mercenarilor care insotesc trupele rusesti si si-a exprimat ingrijorarea fata de persoanele stramutate (IDPs), solicitand autoritatilor rusesti garantarea reintoarcerii acestor oameni in teritoriile lor.

Pentru o politica europeana de securitate si aparare comuna mai puternica intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona este necesara, solicitandu-se ratificarea Tratatului de la Lisabona de catre statele membre care nu au facut-o deja.

Deputatul european s-a exprimat pentru acceptarea Georgiei in NATO si intarirea relatiilor cu Ucraina. Fermitatea Uniunii Europene fata de federatia Rusa este foarte importanta deoarece este vorba de credibilitatea UE si de stabilitatea in regiune.

Hannes Swoboda (PSE, Austria) a declarat ca nimic nu justifica actiunea Rusiei si  abordarea sa imperialista.

Deputatul european a sustinut ca Rusia ar avea de castigat de pe urma cooperarii cu Uniunea Europeana chiar daca dispune de suprematia energetica. Aceasta cooperare este foarte importanta mai ales in regiunea Marii Negre, iar Uniunea Europeana trebuie sa ofere ajutor vecinilor estici.

Din partea grupului ALDE, Graham Watson (ALDE, Regatul Unit) a subliniat ca este important sa se condamne actiunile Rusiei,  "dar nu vom face acest lucru punandu-l pe Medvedev la colt."

Deputatul european a solicitat convenirea unei conferinte de pace trans-caucaziene. Cetatenii georgieni trebuie sa aiba acelasi acces in UE ca si cetatenii care detin pasapoarte rusesti.

In final, el a declarat ca Rusia trebuie sa faca fata consecintelor actiunilor sale ilegale, ceea ce ar insemna si revizuirea deciziei cu privire la desfasurarea Jocurilor Olimpice la Soci.

Konrad Szymanski (UEN, Polonia) a declarat ca trei din cele sase puncte ale acordului de incetare a ostilitatilor nu au fost puse in aplicare de catre Rusia.

"Doar izolarea politica si economica in jurul alegerilor prezidentiale din 2012 este singura posibilitate a crea diviziuni in randurile liderilor de la Moscova", a declarat deputatul european.

Daniel Cohn-Bendit (Grupul Verzilor/ALE, Germania) considera ca UE ar trebui sa analizeze relatiile cu Rusia si problemele din Caucaz dintr-o cu totul noua perspectiva.

Pe langa a critica actiunile Rusiei, deputatul european a considerat ca nici bombardarea unui oras pe timpul noptii de catre Georgia nu este acceptabila.

El a propus un parteneriat privilegiat atat cu Georgia, cat si cu Ucraina, subliniind ca nationalismul din regiune trebuie eradicat pentru a nu se ajunge la o escaladare a violentei.

Adrian Severin (PSE) deplange faptul ca UE nu dispune de mijloace reale pentru a impune status quo ante sau de a determina Rusia sa revizuiasca o anumita politica deoarece Europa nu poate solicita Rusiei "sa respecte vreo prevedere a dreptului international pe care noi sa nu o fi incalcat deja."

Potrivit europarlamentarului roman, in momentul de fata nu este vorba de "inceputul unui nou Razboi Rece, ci finalul unei ordini unipolare (...)in care unilateralismele se ciocnesc."

Adrian Severin a solicitat convocarea unei conferinte internationala pentru securitate si cooperare, in cadrul caruia "sa se negocieze si sa redefineasca principiile de drept international si relatii internationale, rolul si puterile organizatiilor internationale, procedura pentru abordarea crizelor locale si un sistem de garantii de securitate, care ar putea face fata oportunitatilor, provocarilor si pericolelor timpurilor noastre.

In final, s-a exprimat pentru accelerarea procesului de apropiere la UE a Ucrainei si Moldovei.

Europarlamentarul PSE Titus Corlatean a depus, luni, o declaratie scrisa aferenta dezbaterii din plenul Parlamentului European privind situatia din Georgia. Potrivit declaratiei,  „evenimentele din Georgia constituie o incercare serioasa pentru capacitatea de reactie si implicare a UE in zonele conflictelor inghetate din spatiul ex-sovietic”. Corlatean a atras atentia in acest context asupra necesitatii examinarii de catre UE „a posibilitatii trimiterii in Georgia a unei Misiuni a Uniunii Europene de observatori civili, pentru monitorizarea respectarii acordului de incetare a focului”.

„Riposta disproportionata a Rusiei in Osetia de Sud a avut un impact nefast asupra populatiei civile, asupra infrastructurii si a constituit o incalcare flagranta a normelor internationale. Acest lucru indica, in mod evident, necesitatea consolidarii securitatii prin prezenta unor forte multinationale si impartiale de mentinere a pacii", se arata in declaratie. In opinia eurodeputatului social-democrat „UE nu are dreptul sa admita o repetare a scenariului georgian si in alte regiuni de conflict.”

Europarlamentarul PSE Ioan Mircea Pascu a pledat, luni seara, in plenul Parlamentului European, pentru reflectarea in noua Strategie Europeana de Securitate a revenirii militare a Rusiei, dovedita de criza din Georgia. Potrivit deputatului european, aceasta criza a dovedit ca zona Marii Negre are nevoie de mult mai multa atentie si implicare din partea Uniunii Europene, fiind necesara mai mult decat de o simpla 'sinergie'.  

"Criza din Georgia nu este un simplu episod in politica internationala; este inceputul unei reactii in lant cu importante consecinte. In primul rand, ea indica revenirea militara a Rusiei, care va trebui sa fie reflectata in noua Strategiei Europeana de Securitate, aflata in prezent in pregatire. In al doilea rand, aceasta aparenta "Reconquista" indica dorinta Rusiei de a-si folosi energiile recent dobandite pentru a-si reveni dupa pierderile din anii 1990 si a rascumpara umilirea aferenta acestor pierderi, mai degraba decat dorinta de a contribui la conturarea lumii viitoare", a declarat Ioan Mircea Pascu, vicepresedintele Comisiei de afaceri externe a PE (AFET).  
 
In opinia eurodeputatului social-democrat, "aceasta criza subliniaza totodata pozitia slaba a Europei din cauza cresterii dependentei energetice de Rusia si intarzierii ratificarii Tratatului de la Lisabona. Acest moment poate fie restaura fie dauna si mai mult unitatii transatlantice".

Surse: PE, PSE