Organizată la Luxemburg, într-o atmosferă dominată mai degrabă de criza datoriilor Greciei și problema migrației masive dinspre Siria, întâlnirea informală a miniștrilor de finanțe din UE (ECOFIN) a abordat și modalitățile de întărire a uniunii monetare la șapte ani de la debutul crizei financiare.

Mai multe voci la nivel european susțin că actualul mod de administrare a uniunii celor 19 state ce folosesc euro este insuficient pentru a genera o creștere economică susținută și sustenabilă. Zona euro are nevoie să-și unifice și să întărească independența politicilor economice, fiscale și financiare, spune Benoit Coeure, membru al conducerii Băncii Centrale Europene (BCE).

Euro, o monedă utilizată de mai bine de 330 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, a fost puternic afectată de criza economică din ultimii șapte ani și de problemele financiare ale statelor îndatorate, precum Cipru, Portugalia, Spania, dar mai ales Grecia. „Privind în urmă, cadrul instituțional în mod clar nu a fost suficient de puternic pentru a introduce politici fiscale și structurale care să prevină dezechilibrele”, a spus Coeure după reuniunea ECOFIN. „E ceea ce vrem să evităm acum”.

Miniștrii de finanțe din UE, alături de alți oficiali ai instituțiilor de decizie din țările membre, au discutat primele faze ale unui plan menit să întărească zona euro, așa-numitul plan al celor cinci președinți.

PLANUL CELOR CINCI PREȘEDINȚI:

• Cei cinci președinți, și anume Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk, președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogroup, Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene și Martin Schulz, președintele Parlamentului European, au dezvăluit în iunie planuri ambițioase menite să intensifice uniunea economică și monetară (UEM) începând din 1 iulie 2015 și să se finalizeze cel mai târziu în 2025. Pentru ca viziunea lor referitoare la viitorul UEM să devină realitate, aceștia propun măsuri concrete care urmează să fie puse în aplicare pe parcursul a trei etape: unele acțiuni, cum ar fi introducerea unui sistem european de asigurare a depozitelor, trebuie întreprinse rapid, în anii următori, și vor fi urmate de alte măsuri precum crearea unei viitoare trezorerii a zonei euro, care merg mai departe și prevăd partajarea suveranității între statele membre ce au adoptat moneda euro. Aceste măsuri se înscriu în optica celor cinci președinți potrivit căreia este oportun să se facă tranziția de la un sistem de norme la un sistem fondat pe instituții, pentru a se garanta că UEM este întemeiată pe o arhitectură transparentă și extrem de solidă.

Totuși, cele nouă state membre UE care nu sunt parte a zonei euro au subliniat că procesul de întărire a uniunii monetare trebuie să fie deschis și transparent pentru ceilalți parteneri europeni. Asta crede  Valdis Dombrovskis, vice-președinte al Comisiei Europene. „Cred că însăși faptul că am discutat intensificarea UEM în formatul ECOFIN și nu în Eurogroup (reuniunea miniștrilor de finanțe din statele euro) și că am avut discuții foarte în detaliu și substanțiale este un semn al intenției noastre de a fi deschiși și transparenți cu toate statele UE”, a declarat Dombrovskis.

Deși discuțiile au fost foarte intense, deciziile vor fi luate mai târziu. Avansul puternic al mișcărilor politice anti-europene, sau eurosceptice în cel mai bun caz, face ca o integrare mai puternică a zonei euro să fie riscantă din punct de vedere politic, chiar dacă este încă posibilă. Totuși, notează o analiză Reuters, este greu de găsit o soluție viabilă cât timp economiștii și politicienii nu se pun de acord asupra motivelor care au generat criza.

STAREA UNIUNII 2015

„Mai important este că, în urma crizei, diferențele au devenit foarte mari în cadrul zonei euro și al UE în ansamblul său. Criza ne-a afectat potențialul de creștere. Aceasta a contribuit la tendința pe termen lung de adâncire a inegalităților. Toate acestea au alimentat îndoielile cu privire la progresul social, la valoarea schimbării și la meritele apartenenței comune”, a spus săptămâna trecută Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, în discursul asupra stării uniunii.

„Trebuie să recreăm un proces de convergență, atât între statele membre, cât și în cadrul societăților, care să se axeze pe productivitate, crearea de locuri de muncă și echitate socială. Avem nevoie de mai multă Uniune în Europa noastră” - Jean-Claude Juncker

În anii care urmează, mai multe state membre UE, printre care și România, ar trebui să adopte moneda unică. Colaborări mai strânse în cadrul uniunii vor fi necesare pentru o politică economică coerentă care să ducă la creștere economică, crearea de noi locuri de muncă și, nu în ultimul rând, la prosperitatea cetățenilor UE.

Într-o zi, un organism de coordonare economică sau chiar un ministru de finanțe vor fi introduse în zona euro, dar pentru a se întâmpla astfel este nevoie de modificarea tratatelor ce au adus la crearea UE și a uniunii monetare, o întreprindere ce ar putea fi destul de dificilă, notează Deutsche Welle, din cauza atmosferei eurosceptice din multe țări membre.

„Discuția rămâne deschisă pentru a vedea dacă există un impact negativ asupra statelor din afara zonei euro”, a conchis Pierre Gramegna, ministrul de finanțe din Luxemburg, care a și prezidat reuniunea de la finalul săptămânii trecute.