Pentru a marca Săptămâna Mondială a Alfabetizării în domeniul Mass-Media și al Informațiilor, SEAE și EUvsDisinfo lansează astăzi o campanie de informare pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la manipulare și dezinformare. Cu această ocazie, EUvsDisinfo are și o nouă pagină "Learn”, disponibilă la adresa euvsdisinfo.eu/learn/.

"Learn" își propune să îi învețe pe cititori să înțeleagă relevanța și fiabilitatea surselor, cum să reacționeze la dezinformare și cum să o raporteze. 

Pagina explică mecanismele, tacticile, narațiunile cel mai des întâlnire și descrie actorii din spatele dezinformării și manipulării informaționale. Oferă, totodată, o imagine asupra ecosistemului mediatic pro-Kremlin și explică filozofia care stă la baza manipulării informaționale și a interferenței străine.

În partea despre modalitățile de reacție cititorii pot găsi tehnici simple, pe care le poate aplica oricine, și se pot antrena cu ajutorul unor chestionare și jocuri.

Contracararea dezinformării implică un spectru larg de reacții. Tema din acest an a Săptămânii Mondiale a Alfabetizării în domeniul Mass-Media și al Informațiilor este "Cultivarea încrederii: Un imperativ al alfabetizării în domeniul mass-media și al informațiilor”.

Încrederea e fundamentul democrației

"Dacă nu ai fapte, nu poți avea adevăr. Fără adevăr nu poți avea încredere. Fără aceste trei lucruri nu avem o realitate comună, nu avem capacitatea de a rezolva nicio problemă, nu avem democrație", spune Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, jurnalistă și directoare executivă a Rappler, o organizație de verificare a faptelor din Filipine.

"Nu vă gândiți la dezinformare ca la o minciună, ci ca la un sistem de influențare a comportamentului. Este ca și cum ai fi afectat de un virus care îți schimbă modul în care privești lumea”. Ressa recomandă să nu mai partajați conținut pe rețelele de socializare „dacă vă simțiți furioși, dacă urâți pe cineva sau vă temeți pentru viitorul vostru – atunci rețelele de socializare vă fac să distribuiți”,

adaugă ea.

Potrivit lui Vadym Miskyi, un verificator de fapte din cadrul organizației ucrainene Detector media și autorul unui podcast despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dezinformarea este o forță corozivă, creată atunci când faptele sunt distorsionate. Antidotul? Alfabetizarea în domeniul mass-media, și anume "încrederea în sursa informațiilor. Puterea de a fi informat”.

Ksenia Luchenko, doctor în filozofie, jurnalistă și fostă șefă a programelor educaționale în domeniul mass-media din universitățile rusești, remarcă faptul că "propagandiștii și producătorii conștienți de falsuri vizează cel mai slab și mai delicat lucru din fiecare ființă umană – sentimentele, traumele, speranțele și temerile – și le folosesc cu cinism pentru manipulare”.

Ea vede o posibilă soluție în cunoaștere și în competențele digitale: "Persoanele cu un nivel ridicat de cunoștințe mediatice sunt mai puțin predispuse la manipulare; ele nu intră în panică, ci se simt încrezătoare, ceea ce le permite să fie eficiente și calme”.