Biden insistă asupra cooperării Americilor în timpul unui summit contestat
Joe Biden a ținut un discurs la Summitul Americilor, criticat de mai mulți lideri sud-americani din cauza absenței anumitor țări. Președintele american a avut și o primă întâlnire cu omologul brazilian.
În deschiderea celui de-al 9-lea Summit al Americilor, miercuri, 8 iunie, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a insistat cu tărie asupra necesității ca liderii americani să coopereze pentru a asigura prosperitatea economică a continentului și pentru a apăra democrația, scrie Le Point. Dar discursul lui nu a fost neapărat bine primit. Și din motive întemeiate.
La această întâlnire a țărilor americane au fost câțiva absenți. Unii au ales să nu fie acolo, să protesteze împotriva excluderii altora. Acest Summit al Americilor a început într-adevăr întunecat de disputele diplomatice. Președintele american a considerat că democrația este "un element esențial pentru viitorul Americilor", în cadrul ceremoniei de deschidere de la Los Angeles. "Regiunea noastră este mare și diversă. Nu suntem întotdeauna de acord cu totul. Dar pentru că suntem democrații, ne abordăm diferențele cu respect reciproc și dialog", a spus el.
Dar summitul regional este marcat de absența anumitor șefi de stat, în special din Mexic, Guatemala, Bolivia sau Honduras. Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador critică în special Casa Albă pentru că a exclus Cuba, Nicaragua și Venezuela. A decis să nu participe la summit.
Ministrul mexican de externe, Marcelo Ebrard, care a făcut călătoria, le-a spus omologilor săi că excluderea acestor trei țări a constituit o "eroare strategică". El a mai spus că Mexicul va examina modul de reformare a instituțiilor regionale. Executivul american a justificat această alegere prin "rezerve" în fața "lipsei spațiului democratic și a respectului pentru drepturile omului".
De asemenea, Joe Biden a mai lăudat miercuri lansarea unui "Parteneriat al Americilor pentru prosperitate economică" pentru a încuraja o creștere mai incluzivă în America Latină. "Ceea ce este adevărat în Statele Unite este adevărat în fiecare țară. Economia trickle-down nu funcționează", a spus democratul, care a criticat deja de mai multe ori această idee conform căreia îmbogățirea celor mai bogați ar duce automat la cea a tuturor actorilor economici.
Summitul Americilor este menit să ilustreze dorința administrației Biden de a reînvia și reînnoi relația cu țările din America Latină, într-un moment în care China investește masiv în regiune. Consiliul Relațiilor Externe a contabilizat că președintele chinez Xi Jinping a vizitat regiunea de unsprezece ori de la preluarea mandatului în 2013. Joe Biden nu a mai vizitat America Latină de la preluarea mandatului, în ianuarie 2021. Dar Washingtonul nu intenționează să răspundă Chinei cu anunțuri financiare agresive. "Statele Unite nu au considerat niciodată că avantajul lor în lume constă doar în strângerea de sume imense de bani publici", a spus principalul consilier diplomatic al Casei Albe, Jake Sullivan. Mai degrabă, scopul SUA ar fi "deblocarea unor sume semnificative de finanțare privată", a spus el.
Joe Biden a mai menționat semnarea, programată vineri, a unei "Declarații de la Los Angeles" privind imigrația, o problemă majoră de politică internă pentru președintele american. El a vorbit despre o "abordare integrată" care vizează "împărțirea responsabilității", întrucât mulți migranți ajung la granița de sud a Statelor Unite. Participanții la summit, a spus el, își vor lua "un angajament comun", atât pentru a crea "oportunități pentru o migrație sigură și ordonată", cât și pentru a "suprima traficul de persoane".
Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a anunțat marți angajamente din sectorul privat în valoare totală de 1,9 miliarde de dolari pentru a sprijini crearea de locuri de muncă în America Centrală și a descuraja aceste plecări în Statele Unite.
Summitul va fi, de asemenea, o oportunitate pentru Joe Biden de a avea discuții bilaterale. Una dintre cele mai urmărite a avut loc joi cu președintele de extremă-dreapta brazilian Jair Bolsonaro, prima întâlnire față în față.
Aceasta va fi una delicată. Casa Albă asigură că Joe Biden intenționează să abordeze subiectul următoarelor alegeri din Brazilia, extrem de controversat pentru omologul său brazilian. Jair Bolsonaro, care dorește al doilea mandat, dar care se luptă în sondaje, critică sistemul electoral al țării sale, ca și cum ar lua în calcul deja să conteste o eventuală înfrângere.
Ton conciliant între Biden și Bolsonaro pentru prima lor întâlnire bilaterală
Joe Biden și omologul său brazilian, Jair Bolsonaro, au adoptat joi un ton conciliant în fața presei pentru prima lor întâlnire bilaterală, inclusiv pe subiecte delicate precum alegerile și protecția Amazoniei, scrie AFP.
Președintele american a afirmat că Brazilia este o democrație "vibrantă" având instituții "solide" și i-a urat bun venit șefului de stat de extremă dreaptă care participă la Summitul Americilor săptămâna aceasta la Los Angeles.
Joe Biden a salutat, de asemenea, eforturile și "sacrificiile" făcute de Brazilia pentru a proteja pădurea tropicală amazoniană, într-un scurt discurs la care au participat jurnaliștii înainte de reuniunea bilaterală.
La rândul său, Jair Bolsonaro a afirmat că că are "multe puncte în comun" cu președintele american, de exemplu aceea de a fi "democrați" atașați de "libertate". El a asigurat, de asemenea, că a ajuns la putere "pe calea democrației" și a spus că o va părăsi "pe calea democrației".
În ceea ce privește preocupările globale legate de Amazonia, președintele brazilian, climato-sceptic notoriu și foarte criticat de activiștii de mediu, a considerat că Brazilia se simte "uneori amenințată în suveranitatea sa" pe acest subiect.
Aceste declarații conciliante contrastează cu tensiunile notorii dintre Jair Bolsonaro și Joe Biden, care nu s-au întâlnit niciodată față în față.
Surse: RADOR, AGERPRES
O Globo: Joe Biden ignoră America Latină
Joe Biden nu are o politică externă pentru America Latină. Biden nici măcar nu este interesat de America Latină. Consilierii săi din sfera internațională, deși se bucură de o cunoaștere mai bună a nuanțelor din Mexic, America de Sud, America Centrală și Caraibe, nu acordă prioritate Emisferei Occidentale, așa cum este desemnată oficial regiunea de către Departamentul de Stat, cu adăugarea Canadei.
Atenția Casei Albe se concentrează asupra altor părți ale lumii, precum Asia, Europa și Orientul Mijlociu. Poate că doar Africa este la același nivel cu latino-americanii. Europa și Asia, de fapt, au o relevanță mai mare pentru securitatea și economia SUA.
Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu întărirea economică a Chinei, care a devenit cel mai mare rival al americanilor, este firesc ca politica externă a administrației Biden să fie construită în jurul NATO, în cazul europenilor, și al Quad-ului, cum este numită alianța cu India, Japonia și Australia din regiunea Pacificului.
Dar oare acordarea de prioritate acestor aliați, precum și Israelului și Coreei de Sud, justifică dezinteresul față de America Latină? Washingtonul ar trebui să acorde mai multă atenție regiunii, comentează publicația braziliană O Globo.
Summit-ul Americilor va fi, fără îndoială, un forum important pentru a avansa în această direcție. Pentru prima dată, cel puțin teoretic, Biden va trebui să se concentreze asupra Americii Latine, care se confruntă cu un moment de instabilitate. Totul indică, însă, că actuala administrație americană va continua să trateze America Latină ca pe o problemă de politică internă. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, de exemplu, a fost însărcinată cu organizarea unui ajutor financiar minuscul și alte investiții pentru a opri fluxul de imigranți spre teritoriul american. Acest lucru nu poate fi categorisit drept politică externă sau de încercare de consolidare a legăturilor. Este vorba, pur și simplu, despre o politică de imigrație. Legitimă. Dar îmi închipui că guvernanții din multe țări din regiune, în special cei din America de Sud, au alte priorități.
Ultima dată când SUA s-au uitat la America Latină cu scopul de a crește comerțul pe scară largă a fost în timpul negocierilor din cadrul Alca (Alianța pentru Liber Schimb a Americilor) din timpul administrației lui Bill Clinton. Succesorul său, George W. Bush, deși a fost singurul președinte al SUA care vorbea limba spaniolă, a sfârșit prin a lăsa deoparte regiunea pentru a se concentra asupra războaielor sale din Irak și din Afganistan. Barack Obama, la fel ca Biden, nu avea nici cel mai mic interes față de regiune. Donald Trump era "SUA în primul rând".
Unii spun că distanțarea de SUA chiar ar putea fi pozitivă pentru latino-americani. Implicarea americanilor în America Latină în timpul Războiului Rece a dus la lovituri de stat.
Acea epocă a rămas în urmă. Obama chiar s-a apropiat de Cuba în timpul administrației sale, vizitând chiar Havana. Trump a inversat această politică, iar Biden urmează linia predecesorului său republican, condamnând, cu oarecare dreptate, dictatura cubaneză, în timp ce întărește ipocrit legăturile cu dictaturile din Golful Persic, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Qatar și Bahrain.
Cea mai bună strategie pentru SUA ar fi poate să elimine conceptul de "America Latină" și să acționeze în regiune bilateral, așa cum face China. Chinezii nu văd Brazilia și Hondurasul ca pe ceva unic, un bloc "latino-american". Doar își intensifică afacerile în paralel cu brazilienii și hondurienii, precum și cu argentinienii, mexicanii și chilienii.
Sursa: RADOR
Comentarii