Theresa May și-a prezentat marți într-un discurs viziunea asupra Brexit, în care a subliniat că nu vrea ca Marea Britanie să rămână în cadrul pieței comune europene și nici nu va fi parte a uniunii vamale.

Discursul, așteptat de mai multă vreme, a prezentat cele 12 priorități ale lui May, printre care se numără ieșirea din piața comună și din uniunea vamală. Altfel spus, May a renunțat la ideea unui „soft Brexit”, mergând pe varianta ieșirii complete din Comunitatea Europeană.

„Urmărim un parteneriat nou și egal între o Britanie independentă, autoguvernată, globală și prietenii și aliații noștri din UE. Nu o apartenență parțială la Uniunea Europeană, nu calitatea de membru asociat al Uniunii Europene sau orice altceva care să ne lase jumătate înăuntru, jumătate afară. Nu urmărim să adoptăm un model de care se bucură deja alte țări. Nu urmărim să ne agățăm de bucăți din calitatea de membru, când ieșim”, a spus premierul britanic. 

May a explicat că rămânerea în cadrul pieței comune înseamnă acceptarea celor patru valori fundamentale ale Uniunii - linera mișcare a capitalurilor, bunurilor, serviciilor și oamenilor. Una dintre temele centrale ale strategiei pentru Brexit va fi restabilirea controlului asupra frontierelor Regatului Unit, în special asupra imigrației.

De asemenea, May vrea ca Marea Britanie să negocieze noi acorduri comerciale, inclusiv cu UE, și de aceea nu este indicat ca Regatul Unit să rămână parte a uniunii vamale, care impune tarife unice pentru mărfurile din afara blocului european și circulația fără restricții a mărfurilor în interior.

Parlamentul va vota acordul cu UE

„Pot confirma astăzi că guvernul va supune acordul final care va fi convenit de Regatul Unit și UE unui vot în ambele camere ale parlamentului înainte de intrarea în vigoare a documentului”, a spus May, în discursul rostit la Lancaster House.

În cadrul sesiunii de întrebări de după discurs, May a fost întrebată dacă ieșirea din UE ar putea fi oprită dacă Parlamentul va vota împotrivă. Premierul a răspuns că parlamentarii au votat deja ca Guvernul să cntinue cu procesul de ieșire din UE și că este sigură că ei vor respecta voința majorității.


Declarațiile lui May privind ieșirea Marii Britanii de pe piața unică europeană pun capăt speculațiilor privind așa-numitul „soft Brexit”.

 

„Vreau să fiu clară. Ceea ce propun nu poate însemna apartenența la piața unică. În schimb, vom căuta cel mai mare acces posibil la ea printr-un acord de liber schimb nou, cuprinzător și ambițios”.

 

Șefa executivului de la Londra a accentuat că rezultatul referendumului privind apartenența Marii Britanii la UE nu a fost o decizie de autoizolare a țării sale, întrucât istoria și cultura acesteia sunt profund racordate la restul lumii.

„Suntem o țară europeană și mândră de moștenirea noastră europeană comună. Dar, suntem întotdeauna o țară care privește dincolo de Europa către restul lumii. Iată de ce suntem una dintre țările cu cea mai mare diversitate rasială din Europa”, a explicat prim-ministrul britanic.

În ceea ce privește imigrația, Theresa May a insistat că Marea Britanie a fost mereu o țară deschisă și tolerantă, dar a avertizat că, atunci când nivelurile acestui fenomen este prea ridicat, sprijinul pentru granițele deschise „se clatină”, explicând că publicul le-a transmis politicienilor că acest lucru s-a întâmplat înaintea și în timpul referendumului privind Brexit.

Referitor la menținerea securității continentului european, șefa executivului de la Londra a ținut să ofere noi garanții privind angajamentul britanic:

 

„Într-o perioadă în care sporesc îngrijorările privitoare la securitatea europeană, militarii britanici, desfășurați în țări europene printre care Estonia, Polonia și România, vor continua să-și facă datoria”.

May a mai spus că vrea ca acordul cu UE să se încheie în cei doi ani de după activarea articolului 50. Chiar dacă „nu este în interesul nimănui să aibă loc o schimbare bruscă pentru companii, sau un risc pentru stabilitate, în timp ce schimbăm relațiile existente într-un nou parteneriat cu UE”, nu este însă de dorit o formă prelungită de tranziție „în care să fim blocați pentru totdeauna într-un purgatoriu politic permanent”, a spus șeful Executivului de la Londra.