Reuniunea informală a miniștrilor și a secretarilor de stat pentru afaceri europene a început luni seara la București cu o întâlnire cu statele candidate. Pe agenda reuniunii care are loc și marți se află diverse subiecte, printre care bugetul UE.

UPDATE

Faruk Kaymakci, ministrul adjunct pentru Afaceri Externe al Turciei, a declarat că, în pofida politizării procesului de aderare a țării sale la UE, Ankara e în continuare angajată spre aderarea la spațiul comunitar.

”Când a fost tratată corect, Turcia a reușit să deschidă capitole de negociere foarte repede, dar, din păcate, când subiecte de pe agendele naționale au jucat în rol negativ, lucrurile nu au mers atât de repede pe cât ne-am fi dorit”, a spus oficialul turc.

”Când Turcia va îndeplini criteriile de aderare, va fi statul de pe urmă căruia UE va beneficia cel mai mult”, a susținut ministrul turc, adăugând că Turcia nu vrea să fie o povară pentru UE, ci să preia din responsabilități, așa cum face și în prezent în cazul migrației ilegale și contraterorismului.   

El a mulțumit Președinției române a Consiliului pentru că apără cauza extinderii: ”Cred că Turcia va fi un mare avantaj, când va deveni membru al UE, pentru a transforma Uniunea într-un actor global”.

Faruk Kaymakci a susținut că, dacă Turcia ar fi fost membră a UE, poate ar fi putut fi prevenite războiul din Irak și criza siriană.

Săptămâna trecută, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a declarat că Turcia nu poate fi membră a Uniunii Europene.

”Dacă devin preşedinte al Comisiei Europene, voi da instrucţiuni serviciilor de la Bruxelles să pună capăt negocierilor cu Turcia pe tema aderării la Uniunea Europeană”, a declarat Weber, în cadrul unei reuniuni a conservatorilor bavarezi. 

Luna trecută, Comisia de politică externă a Parlamentului European a votat în favoarea  suspendării negocierilor de aderare cu Turcia, criticând nerespectarea drepturilor omului şi a libertăţilor civile, influenţele asupra puterii judecătoreşti şi disputele teritoriale cu Ciprul şi alţi vecini. 

+++

După reuniune, Jadrakan Joksimovici, ministrul sârb al Integrării Europene, a declarat că reformele implementate de Serbia anul trecut și continuarea lor în 2019 sunt o ”dovadă puternică” și vor determina UE să deschidă noi capitole de negociere. 

În privința normalizării relațiilor cu Priștina, ea a precizat că Belgradul și-a respectat angajamentele luate în cadrul Acordului de la Bruxelles, dar, în urmă cu câteva zile, Parlamentul din Kosovo a adoptat o nouă platformă pentru negocieri, care subminează Acordul de la Bruxelles.   

+++

La reuniunea prezidată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, participă miniștri și secretari de stat pentru afaceri europene care reprezintă statele membre în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Totodată, reuniunea beneficiază de o prezență la nivel înalt din partea Comisiei Europene, prin participarea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans și a comisarului european pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, informează MAE.

De asemenea, la reuniunea de la București și la evenimentele din marjă participă reprezentanți, la nivel ministerial, ai statelor candidate la aderarea la UE, precum și ai Parlamentului European, aceștia din urmă fiind invitați pentru o discuție pe tema Cadrului Financiar Multianual post 2020.

Discuția cu reprezentanții statelor candidate prezintă ”o relevanță aparte, având în vedere importanța politicii de extindere în ansamblul priorităților Președinției României, cu reflectare pe agenda Consiliului Afaceri Generale”, precizează MAE. În cadrul întâlnirii, vor fi prezentate reformele parcurse de statele candidate în sprijinul avansării discuțiilor la nivel UE. Ulterior acestor discuții, Președinția României va informa Consiliul și Comisia Europeană în perspectiva viitorului Pachet Extindere, document ce urmează să fie publicat de Comisia Europeană la finalul lunii mai. 

Agenda reuniunii informale miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene de marți include dezbateri privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și viitoarea Agendă Strategică a Uniunii.

”Agrearea următorului buget european are o importanță crucială pentru viitorul UE, având în vedere potențialul acestuia de a finanța acțiuni în cele mai diverse domenii, de la combaterea schimbărilor climatice și politica de coeziune, la migrație, globalizare, ocuparea forței de muncă și piața unică, contribuind la prosperitatea cetățenilor UE și la succesul politicilor comune”, potrivit Ministerului de Extene.

Schimbul de opinii asupra viitorului Uniunii are loc în perspectiva apropiatelor alegeri europene, precum și în pregătirea Agendei Strategice pentru următorii cinci ani, document care va cuprinde teme cu nivel ridicat de ambiție și care trebuie să reflecte o adaptare a Uniunii la noile realități și provocări.