La dezbaterea privind bugetul UE în perioada 2021-2027 participă eurodeputații Marian-Jean Marinescu (PPE), Victor Negrescu, membru al Parlamentului European (S&D), Dragoș Pîslaru (Renew Europe), Nicolae Ștefănuță (Renew Europe), Daniel Buda (PPE), Eugen Tomac (PPE), Dan Nica (S&D) și Ramona Strugariu (Renew Europe).

Sesiunea I: O investiție în generațiile viitoare

Victor Negrescu spune că bugetul și programul Next Generation sunt importante, pentru că reprezintă o sumă record - 1.800 miliarde de euro - cu noi direcții, noi priorități pe zona de digitalizare, pe educație, având măsuri care ar putea relansa economia europeană.

În ceea ce privește sumele alocale României, eurodeputatul PSD subliniază că cele 80 de miliarde de euro trebuie folosite adecvat, pentru a avea un impact pozitiv în viața de zi cu zi a cetățenilor. 

Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a atras atenția că în Planul de redresare nu exista niciun cuvânt despre tineri și copii, astfel că Parlamentul European a introdus un pilon privind tânăra generație, cerând cel puțin 47 de miliarde de euro pentru sprijinirea copiilor și tinerilor. 

În privința României, Pîslaru a subliniat că banii nu trebuie cheltuiți doar pentru a închide niște găuri bugetare, ci trebuie să fie sursa majoră de investiții în perioada următoare. Bucureștiul trebuie să investească masiv în partea de inovare.

Și Nicu Ștefănuță (Renew Europe) s-a referit la programele destinate tinerilor.

El a apreciat bugetul pe 2021-2027, deoarece duce la mai multă integrare europeană.

În opinia sa, autoritățile române ar trebui, dincolo de atragerea banilor, să acorde atenție tranziției verzi, un element orizontal în acest pachet financiar.

Pactul verde nu înseamnă închideri de fabrici, poate aduce oportunități de a face mai multe lucruri deodată, cum ar fi tranziția spre energii regenerabile, investiții mai mari în energia eoliană, împădurire, infrastructura verde în localități, renovări de locuințe.

Marian-Jean Marinescu (PPE) spune că mai e mult de lucru pentru a se ajunge la un acord, iar Ungaria și Polonia sunt foarte decise să nu voteze cele două pachete, dacă nu se rezolvă legătura cu statul de drept.

România trebuie să profite de ceea ce se întâmplă acum, cred că din 2028 se vor schimba lucrurile. În ultimii ani, am avut absorbție slabă, dar acum avem o oportunitate.

Sesiunea II: O oportunitate pentru consolidarea UE

Daniel Buda (PPE) spune că banii sunt pentru România o oportunitate pentru investiții în agricultură, infrastructură rutieră, sistemul medical.

Uneori nu e suficient să ai bani, trebuie să ai și viziune, pentru a preveni situații precum cea din primăvară, când aveam bani, dar nu aveam acces la niște măști banale sau dezinfectanți, a afirmat Buda, care pledează pentru producerea unor astfel de echipamente în UE.

Ramona Strugariu (Renew Europe) a subliniat faptul că acordul privind bugetul și planul de redresare e unul istoric, arătând că UE poate găsi soluții comune în vremuri grele.

Referitor la condiționalitatea respinsă de Ungaria și Polonia, Strugariu a reamintit de un Eurobarometru recent, potrivit căruia peste 70% dintre europeni doresc o legătură între fondurile europene și respectarea statului de drept.

”UE nu e un bancomat fără niciun fel de reguli”, iar regulamentul confirmă dorința cetățenilor europeni. A fost o bătălie pentru valorile europene și nu trebuie abandonat acest pas important făcut. 

Regulamentul a fost adoptat, avem soluții dacă cele două țări insistă să blocheze bugetul, spune eurodeputata Renew Europe, care crede că Ungaria și Polonia nu vor reuși în demersul lor.

În acest context, Strugariu a pledat pentru o renunțare la regula unanimității privind bugetul.

2020 a început prost pentru UE prin plecarea UK, iar criza sanitară a pus la încercare proiectul european, a punctat Eugen Tomac (PPE), adăugând că există voință politică pentru a răspunde ferm și eficient pentru ca economia europeană să treacă cu bine peste această încercare.

Condiționalitățile impuse de PE sunt binevenite, pentru că avem precedente și e clar că întregul pachet propus e unul curajos, iar rezistența celor două state înseamnă că suntem pe drumul cel bun, crede europarlamentarul PMP.

Dan Nica (S&D) crede că vom avea la dispoziție patru vaccinuri în ianuarie-februarie 2021. Statele membre mari au început deja să pregătească infrastructura pentru transportul și depozitarea lor, și România trebuie să facă același lucru de urgență.