Trupele lui Assad sunt pe cale să recâștige controlul asupra Alep, dar încercările prin care au trecut civilii prinși între cele două tabere sunt de neimaginat. Reacția firavă a comunității internaționale transformă Alepul într-o nouă Srebrenița.

După ce s-a anunțat că trupele siriene ar fi recâștigat marți controlul asupra părții de est a orașului Alep, ar fi trebuit să înceapă operațiunile umanitare. Inițial, armata siriană a acceptat să permită ieșirea insurgenților și a civililor care se mai află în această parte a orașului, dar s-a răzgândit miercuri.

Potrivit unei surse apropiate guvernului sirian, citată de France Presse, Damascul nu a fost de acord cu numărul mare de persoane ce urmau să fie evacuate.


"Damascul dorește, de asemenea, să aibă o listă cu numele celor care vor fi evacuați, pentru a se asigura că nu există niciun ostatic sau prizonier" pro-regim, a explicat această sursă. 

Mai mult, armata siriană a reluat bombardamentele violente împotriva cartierelor din Alep în care se mai află insurgenți. 

Recâștigarea orașului Alep, principalul bastion al rebelilor în Siria și simbol al revoltei, va reprezenta cea mai importantă victorie a regimului de la Damasc de la începutul războiului, în 2011. Dar victoria va fi obținută cu sacrificarea oricăror principii și valori umanitare.

”Umanitatea s-a topit”

”Umanitatea s-a topit la Alep”, după cum descrie ONU ceea ce se întâmplă într-unul dintre cele mai vechi orașe locuite din lume.

Purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat ONU pentru drepturile omului (UNHCR), Rupert Colville, a anunțat marți că forțele proguvernamentale siriene au executat cel puțin 82 de civili - inclusiv femei și copii - în cartierele din estul Alepului pe care le-au recucerit de la rebeli. 

Orașul a fost redus la un morman uriaș de moloz, din care zeci de mii de norocoși au reușit să fugă. ”Rebelilor nu le-a păsat de noi, am suferit în permanență de foame, am stat tot timpul într-o stare de spaimă. Nu există apă și electricitate și ne-am săturat de atâta umilință”, spune un localnic, relatează Digi 24.


După mai mult de patru ani de război, locuitorii din Alep trăiesc o resemnare cruntă. ”Nu mai credeți în Națiunile Unite sau în comunitatea internațională...Rusia nu vrea ca noi să plecăm de aici în viață... ne vrea morți”, spune un alt localnic.

Estimările ONU arată că în cartierele aflate sub asaltul trupelor siriene se mai află circa 50.000 de civili.

Mesaje de adio 

Civilii din Alep au folosit social media pentru a transmite lumii durerea lor și tragedia pe care o trăiesc zi de zi.

"Acesta ar putea fi ultimul meu video”, a spus Lina Shamy, o activistă din estul Siriei, într-un video postat luni pe Twitter.

Salah Ashkar, un alt activist din oraș, a făcut apel la oameni să iasă pe străzi și să protesteze în semn de solidaritate cu oamenii din Alep. 

"Vă rog, mergeți la ambasade și blocați străzile. Mergeți la sediul ONU și blocați străzile. Vă rog, nu-i lăsați să doarmă. Faceți asta acum, acum, acum. Nu e timp de pierdut”, a cerut Ashkar în mesajul său.

Salim Abu Al-Nasser, dentist din estul orașului, a avut un mesaj similar: ”Acesta ar putea fi ultimul meu apel ... oricine poate trimite un mesaj guvernului său, țării sale ... să ceară să se pună capăt agresiunilor, crimelor, războiului”. 

Bilal Abdul Kareem, jurnalist prins de lupte în al doilea oraș sirian ca mărime, a transmis un ultim mesaj luni, condamnând comunitatea musulmană pentru incapacitatea de a-i ajuta pe oamenii din Alep.

Imagini publicate de Al Jazeera arată un bătrân printre ruinele orașului, întrebându-se unde sunt musulmanii din întreaga lume, în timp ce ei sunt măcelăriți de forțele guvernamentale.

În reuniunea de marți a Consiliului de Securitate al ONU, Samantha Power, ambasadorul american la Națiunile Unite, i-a făcut responsabili pe președintele sirian, Bashar al-Assad, și pe aliații săi ruși și iranieni pentru masacrul din Alep. 

 

”Alep va intra în istoria lumii ca unul dintre momentele răului modern care va cântări greu asupra conștiinței noastre decenii mai târziu, așa cum s-a întâmplat la Halabja, Rwanda, Srebrenița (...) Nu vă este rușine? Nu vă afectează deloc actele de barbarism împotriva civililor, execuțiile copiilor? Nu vă este frică un pic?”,

a întrebat diplomatul SUA.

Discursul său nu l-a mișcat deloc pe ambasadorul rus la ONU, Vitali Churkin: ”Vă rog să vă amintiți ce țară reprezentați. Vă rog să vă amintiți de bilanțul țării dumneavoastră!".

Nici Bashar al-Assad nu a fost impresionat. Într-un interviu acordat miercuri Russia Today, președintele sirian a criticat ultimele declarații ale guvernelor occidentale referitoare la situația din Alep, susținând că acestea par mai preocupate de salvarea teroriștilor decât de civili.