În unele orașe din țară au fost înființate centre de carantină în care s-a locuit la grămadă, uneori fiind vorba de 8 persoane în aceleași camere sau de 80 de persoane care au împărțit, pe toată durata carantinei, aceeași toaletă, scrie Presshub.ro.

Situația a fost tensionată încă de la început, pentru că declararea pandemiei i-a pus pe decidenți în situația de a acționa rapid, pentru a limita propagarea bolii, în condițiile în care românii din străinătate reveneau acasă în număr semnificativ, după ce pierdeau locurile de muncă, ocupațiile sezoniere sau, pur și simplu, se temeau că nu vor fi lângă familii și nu vor fi bine îngrijiți.

Astfel, mii de români au fost duși în centrele de carantină și închiși acolo vreme de 14 zile, timp în care au apărut, evident, probleme. Și nu ne referim la faptul că unora dintre românii întorși din străinătate nu le-a plăcut mâncarea asigurată de stat, ci la încălcarea flagrantă a unor drepturi esențiale. Încălcare ce ar putea duce, la un moment dat, la procese cu statul.

”Carantina nu e o pedeapsă”

Invitată la Interviurile Presshub, fostul ministru al Justiției,Monica Macovei a declarat, în calitate de avocat în materie de Drepturile Omului, că realmente condițiile de carantină din România ar putea deveni sursa a multe procese cu statul.

”Este un articol din Constituție care spune că statul este responsabil de sănătatea publică, nu altcineva. Dar modul în care o practică, nu știu ce să zic, nu pot să mă pronunț. Totuși, textul din Constituție există și, dacă o persoană s-ar îmbolnăvi în carantina instituționalizată, aceea ar putea să  câștige un proces cu statul. Dacă nu s-a infectat n-are niciun prejudiciu, dar dacă s-ar fi infectat era o problemă. Dacă statul l-a pus în aceeași încăpere cu oameni care erau deja infectați, sigur că nu e în regulă și dreptul omului la sănătate a fost afectat. Dacă au fost ținuți împreună, deși unii puteau fi bolnavi și alții nu sau i-au pus împreună fără să fie testați în prealabil, atunci este o problemă. Și avem în Constituție articolul 34, și anume Dreptul la Ocrotirea Sănătății, care este garantat și statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice. Iar dacă sunt oameni care s-au îmbolnăvit în timpul carantinei instituționalizate, n-au decât să ceară despăgubiri”, spune și Augustin Zegrean, fost președinte al CCR.

Citiți despre problemele din centrele de carantină, pe Presshub.ro.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.