Comisia Europeană a transferat joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul național de redresare și reziliență (PNRR).

România urmează să primească un total de 29,2 miliarde de euro - granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Plata de astăzi a fost efectuată ca urmare a „succesului primelor operațiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU”, precizează Comisia Europeană.

Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la 80 de miliarde de euro sub formă de finanțare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), pentru a finanța primele plăți planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU. 

Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde de euro (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre.

În România, Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea:

Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.

În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor. ”Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă”, reamintește CE.

Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane de euro vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. Planul include și măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.

Planul investește 470 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină.

În plus, 881 de milioane de euro vor fi alocate digitalizării educației în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale: PNRR va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor.

Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

Planul va contribui, totodată, la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde de euro în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională.

PNRR va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde de euro.

+++

Până la finalul anului, țara noastră va primi și împrumutul de prefinanțare, în cuantum de 1,942 mld. euro. În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro.

Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare. 

Cele cinci obiective atinse sunt:

•Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A. (CNIR); 

•Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;

•Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);

•Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);

•Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții.