Regulamentul propus include, printre altele, garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și împotriva supravegherii. El pune accentul pe independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice de mass-media, precum și pe transparența proprietății asupra mass-mediei și a alocării publicității de stat.

De asemenea, stabilește măsuri pentru protejarea independenței editoriale și dezvăluirea conflictelor de interese.

Legea va aborda problema concentrărilor din sectorul mass-mediei și va crea un nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, compus din autorități naționale din domeniul mass-mediei.

Comisia a adoptat și o recomandare complementară pentru a încuraja garanțiile interne pentru asigurarea independenței editoriale.

Fără interferențe politice și spionaj

Potrivit Comisiei Europene, Legea europeană privind libertatea mass-mediei va facilita funcționarea mass-mediei – publice și private – la nivel transfrontalier pe piața internă a UE, fără presiuni nejustificate și ținând seama de transformarea digitală a spațiului mass-media: 

• Protejarea independenței editoriale – Regulamentul le va impune statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii mass-media și să asigure o mai bună protecție surselor jurnalistice. În plus, furnizorii de servicii mass-media vor trebui să asigure transparența în ceea ce privește proprietatea făcând publice informațiile respective și să ia măsuri în vederea garantării independenței deciziilor editoriale individuale. 
• Transparența publicității de stat – Legea privind libertatea mass-mediei va stabili noi cerințe pentru alocarea publicității de stat mass-mediei, astfel încât aceasta să fie transparentă și nediscriminatorie. Legea va spori, de asemenea, transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor obținute din publicitate, în special în mediul online.
• Independența mass-mediei de stat – în țările în care există instituții publice de mass-media, finanțarea acordată acestora ar trebui să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Președintele și consiliul de administrație al serviciilor publice de mass-media vor trebui să fie numiți într-un mod transparent, deschis și nediscriminatoriu. Furnizorii de servicii publice de mass-media trebuie să ofere o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.
• Testarea pluralismului mass-mediei – Legea privind libertatea mass-mediei le cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor de pe piața mass-mediei asupra pluralismului acesteia și asupra independenței editoriale. Ea impune, de asemenea, ca orice măsură legislativă, de reglementare sau administrativă luată de un stat membru și care ar putea afecta mass-media să fie justificată legal și proporțională.
• Neutilizarea programelor spion împotriva mass-mediei – Legea privind libertatea mass-mediei include garanții solide împotriva utilizării programelor spion (spyware) împotriva mass-mediei, jurnaliștilor și familiilor acestora.
• Protejarea conținutului mediatic online – bazându-se pe Actul legislativ privind serviciile digitale, Legea privind libertatea mass-mediei include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine anumite conținuturi mass-media legale considerate a fi contrare politicilor platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru. Toate plângerile depuse de furnizorii de servicii mass-media vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către platformele respective.
• Dreptul utilizatorului de a personaliza oferta media – Legea privind libertatea mass-mediei va introduce un drept de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe.

Propunerea este însoțită de o recomandare care stabilește o serie de bune practici voluntare colectate din sector și care vizează promovarea independenței editoriale și asigurarea unei mai mare transparențe în ceea ce privește proprietatea.

Recomandarea conține un set de măsuri voluntare pe care întreprinderile din domeniul mass-mediei sunt invitate să le ia în considerare.

De exemplu, sunt încurajate să asigure condițiile necesare pentru crearea independentă de conținut editorial, să le ofere jurnaliștilor posibilitatea de a participa la deciziile importante pentru funcționarea organelor de presă și să elaboreze strategii pentru asigurarea stabilității pe termen lung a producției de conținut de știri.

”În ultimii ani am asistat la diverse forme de presiune asupra mass-mediei. Este timpul să acționăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza activității sale profesionale; nicio instituție publică de mass-media nu ar trebui să fie transformată într-un canal de propagandă. Astăzi propunem, pentru prima dată, garanții comune pentru protejarea libertății și pluralismului mass-mediei în UE”,

a declarat vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Momentul potrivit

Propunerea vine chiar în momentul în care în România publicația Recorder a realizat un material privind banii pe care partidele politice le dau anumitor publicați, sume provenind din subvenția tot mai mare pe care o primesc formațiunile românești.

Mass-media se confruntă cu fel de fel de probleme și în alte țări europene, mai ales din fostele state comuniste.