”În contextul unei instabilități mondiale tot mai accentuate, UE trebuie să își asume o responsabilitate sporită pentru securitatea sa. Ne angajăm să cooperăm strâns cu NATO – cu respectarea deplină a principiilor stabilite în tratate și a celor convenite de Consiliul European –, precum și să ne consolidăm parteneriatele cu ONU și cu principalii parteneri regionali ... Această cooperare la nivel mondial va avea de câștigat de pe urma unei UE mai puternice în domeniul securității și apărării”, se arată în declarația membrilor Consiliului European.

”O Europă mai puternică înseamnă o NATO mai puternică”, a declarat după reuniune președintele Consiliului European, Charles Michel, precizând că liderii Uniunii au discutat cu șeful Alianței, Jens Stoltenberg, în legătură cu provocările viitoare și îmbunătățirea securității transatlantice.

”În vederea aprofundării în continuare a cooperării în domeniul securității și apărării între statele membre, a sporirii investițiilor în domeniul apărării și a consolidării dezvoltării capabilităților civile și militare și a pregătirii operaționale în cadrul Uniunii”, șefii de stat și de guvern se angajează:

- să consolideze angajamentul operațional civil și militar al Uniunii, inclusiv printr-o mai bună constituire de forțe, printr-o planificare și o comandă mai eficace la nivelul UE și printr-o punere în aplicare solidă a Instrumentului european pentru pace, care ar trebui să fie operaționalizat rapid;

- să încurajeze statele membre să utilizeze mai bine oportunitățile de colaborare identificate în procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și să utilizeze pe deplin cooperarea structurată permanentă (PESCO) pentru a spori investițiile, gradul de pregătire și dezvoltarea colaborativă de capabilități;

- să consolideze baza industrială și tehnologică de apărare europeană, printre altele prin adoptarea, intrarea în vigoare și operaționalizarea cu rapiditate a Fondului european de apărare și prin promovarea sinergiilor dintre industriile civilă, de apărare și spațială, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor disruptive, precum și prin participarea IMM-urilor.

”Acest lucru ar trebui să sprijine reziliența noastră în ceea ce privește tehnologiile critice și lanțurile valorice strategice critice. În acest scop, invităm Comisia să prezinte, până în octombrie 2021, o foaie de parcurs în materie de tehnologie, pentru stimularea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării și pentru reducerea dependențelor noastre strategice în ceea ce privește tehnologiile și lanțurile valorice critice”;

- să asigure un acces european securizat la bunurile comune mondiale (inclusiv spațiul, spațiul cibernetic și marea liberă), precum și îmbunătățirea mobilității militare în întreaga Uniune.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România susține ”implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței”.

Iohannis a exprimat ”sprijinul ferm” pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că ”relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat și ea că o cooperare bună între UE și NATO rămâne o prioritate de top pentru Uniune.

Pe de altă parte, von der Leyen consideră că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să aibă sisteme interoperabile, fragmentarea diferitelor sistemele militare reprezentând ”o slăbiciune” a Uniunii.

Charles Michel a mai precizat că europenii așteaptă să coopereze cu noua Administrația de la Washington, inclusiv ”un dialog strâns” privind securitatea și apărarea.

Amintind că președintele Joe Biden a declarat săptămâna trecută că ”America is back”, președintele Consiliului European a precizat că europenii sunt pregătiți să-și respecte obligațiile pentru a fi ”un partener puternic și de încredere”.

Amenințări cibernetice și dezinformare

Având în vedere numărul și complexitatea în creștere ale amenințărilor cibernetice, liderii UE precizează că trebuie consolidată reziliența și capacitatea de reacție în domeniul cibernetic la nivel european și îmbunătățit cadrul de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică.

”Ca acțiune ulterioară Strategiei de securitate cibernetică prezentate în decembrie 2020, invităm Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte, până în iunie 2021, un raport privind punerea în aplicare. În plus, invităm colegiuitorii să continue rapid lucrările, în special cu privire la Directiva revizuită privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS 2)”, potrivit declarației.

De asemenea, ei fac apel la o mai bună cooperare și coordonare pentru a preveni amenințările hibride, inclusiv dezinformarea, și a răspunde acestora, printre altele prin implicarea sectorului privat și a actorilor internaționali relevanți.