Dezbaterea de joi a durat mai bine de două ore în cadrul unui dineu cu ușile închise și care nu a făcut obiectul unor concluzii scrise, la finalul primei zile a summitului de la Bruxelles, scrie AFP, preluată de Agerpres.

"Punctele de vedere ale unora și ale altora nu s-au schimbat", a declarat cancelarul german, Angela Merkel, constatând că va trebuie continuată munca până în iunie, data limită fixată de statele UE pentru deblocarea, după mai multe luni, a reformei privind regulile europene de azil.

Subliniind că divergențele între statele membre sunt mari, premierul olandez, Mark Rutte, a  recunoscut că "nu există nicio soluție pentru găsirea unui consens asupra cotelor".

Membrele Grupului de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) sunt dispuse să-și arate solidaritatea financiară cu țările aflate în prima linie a sosirilor de migranți, precum Italia, dar exclud primirea solicitanților de azil intrați în UE prin Marea Mediterană.

Un alt grup de țări, în frunte cu Germania, insistă ca niciun stat membru să nu poată fi scutit de la împărțirea primirii refugiaților.

"Cotele au divizat cu adevărat UE, trebuie să fim prudenți pentru viitor", a avertizat premierul slovac, Robert Fico, anunțând cu țările de la Vișegrad un ajutor de 35 milioane de euro în sprijinul acțiunilor Italiei pentru gestionarea migrației din Libia.

Premierul ungar, Viktor Orban, a acuzat faptul că "există în continuare prea multe țări mari și puternice care nu vor să oprească migrația, ci mai curând să-i ajute pe migranți să intre în Europa, pentru a-i distribui apoi într-o formă obligatorie". "Încearcă să redistribuie străini - migranți - în Ungaria, în pofida dorinței noastre contrare direct exprimate", a subliniat Orban.

Concluziile summitului: 

• securitate și apărare: Consiliul European solicită continuarea lucrărilor privind Fondul european de apărare, în special adoptarea rapidă în 2018 a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, în timp util pentru a finanța în 2019 primele proiecte în materie de capabilități.

Totodată, cere ca în primăvara anului 2018 Consiliul să adopte o recomandare privind un nou instrument specific care să acopere toate cerințele legate de consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare după 2020. 

• dimensiunea socială: Consiliul European consideră că ar trebui înregistrate progrese în mai multe direcții, precum punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, la nivelul Uniunii și al statelor membre, facilitarea bunei funcționări a dialogului social la toate nivelurile, înregistrarea rapidă de progrese în dosarele sociale pendinte la nivelul UE și disponibilitatea de a examina viitoarele inițiative anunțate de Comisie în programul său de lucru pentru 2018 sau realizarea de acțiuni care urmăresc prioritățile din Planul de acțiune al UE pentru combaterea diferențelor de remunerare între femei și bărbați.
• educație și cultură: Consiliul European invită statele membre, Consiliul și Comisia ca, în conformitate cu competențele lor respective, să continue lucrările în vederea intensificării mobilității și a schimburilor, inclusiv printr-un program Erasmus + consolidat în mod substanțial, extins și favorabil incluziunii, consolidării parteneriatelor strategice la nivelul întregii UE între instituții de învățământ superior și încurajării creării, până în 2024, a aproximativ 20 de ”universități europene”, consolidării învățării limbilor, astfel încât să crească numărul tinerilor care vorbesc cel puțin două limbi europene în plus față de limba lor maternă, precum și promovării mobilității studenților și a participării acestora la activități culturale și educaționale, inclusiv prin intermediul unei ”legitimații europene de student”.
• schimbări climatice: Consiliul European reafirmă cu tărie angajamentul UE și al statelor sale membre de a pune în aplicare rapid și integral Acordul de la Paris și de a continua să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice, inclusiv prin adoptarea de propuneri legislative pendinte la nivelul UE.