Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au făcut miercuri, la Palatul Cotroceni, o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate.

România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și "trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil", a declarat președintele Klaus Iohannis după reuniunea CSAT.

Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituțional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul României, a mai precizat șeful statului.

Cehia și Slovacia se pregătesc și ele în eventualitatea unui val de refugiați ucraineni. 

Chiar și un conflict limitat în Ucraina va duce la zeci de mii de refugiați în Slovacia, a declarat ministrul apărării Jaroslav Nad (OĽaNO) după reuniunea Consiliului de Securitate de marți.

Dacă situația din Ucraina va escalada și cel mai rău scenariu devine realitate, Cehia s-a oferit să trimită polițiști la granița slovaco-ucraineană, relatează EURACTIV în The CAPITALS.

Ministrul slovac de externe, Ivan Korčok, a recunoscut luni că situația este gravă, conflictul este iminent, iar UE și SUA nu vor putea accepta anumite cereri venite de la Moscova.

Guvernul slovac a pregătit deja trei documente strategice. Unul dintre acestea este așa-numitul plan de migrație. Deși documentul mu este public, Nad a spus că toți ucrainenii care vor ajunge în Slovacia vor primi statutul de refugiat.

Cum anume intenționează Slovacia să securizeze granița cu Ucraina nu este clar. Un ajutor ar putea veni de la Praga.

"Protecția frontierei externe a Spațiului Schengen este o prioritate comună pentru noi.Dacă partea slovacă este interesată, Cehia și poliția cehă sunt cu siguranță pregătite”, a declarat marți ministrul ceh de interne Vít Rakušan (STAN, PPE), într-o conferință comună de presă cu omologul slovac Roman Mikulec (OĽaNO, PPE).

Rakušan a adăugat că nu vrea să sperie cetățenii, dar, dacă conflictul va escalada, ei trebuie să "abordeze situația împreună din prima secundă”.

Guvernul ceh urma să aprobe miercuri sprijinul material militar pentru Kiev. Săptămâna viitoare, detaliile privind sprijinul vor fi discutate cu comandantul șef al forțelor armate ucrainene, care urmează să viziteze Praga.

Ministrul ceh de externe Jan Lipavský (Pirati, Verzi), omologul slovac și cel austriac se vr duce pe 7 februarie în Ucraina. "Vrem să ne exprimăm sprijinul deplin pentru prietenii noștri ucraineni”, a spus Lipavský.

Atitudine mai relaxată la București

După ce ministrul apărării, Vasile Dîncu, a dat asigurări în mai multe rânduri că România nu va fi implicată în conflict, președintele Klaus Iohannis a nuanțat lucrurile - precizând că actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina - dar a lansat și el mesaje de liniștire a populației.

"România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor", a transmis șeful statului.

Iohannis a declarat că vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Totodată, Șeful Statului Major a prezentat în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Planul a fost aprobat de CSAT.