Premierul Florin Cîțu și alți membri ai Guvernului au prezentat miercuri Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), prin care România urmează să primească 29,2 miliarde de euro până în 2026.

PNNR poate fi consultat pe site-ul Ministerului investițiilor și proiectelor europene.

Florin Cîțu:

Sunt trei mari sectoare care vor primi fonduri multe:

- transport - 7,6 miliarde de euro

- educație - 3,6 miliarde de euro

- sănătate - 2,45 miliarde de euro

- am pus borne în PNRR pentru îndeplinirea unor  reforme: a sistemului de pensii, a justiției, a salarizării, a companiilor de stat.

Aceste reforme le făceam oricum, coaliția s-a angajat să facă aceste reforme, acum avem și susținerea financiară prin acest PNRR

- banii vor ajunge în toate colțurile României.


Dan Barna:

- acest plan ne obligă să reușim

- programul e gândit să nu lase pe nimeni în urmă, să acopere toate zonele României

- autoritățile locale trebuie să dea dovada competenței, o parte din resurse sunt la îndemâna lor pentru a da dovada nivelului de ”gospodărism”.

- vom avea 2.000 de clădiri publice, rezidențiale sau istorice și 1.500 de blocuri renovate

- am reușit să rămânem consecvenți pe menținerea componentei de transport: A7, capetele de la A8 

- transformare digitală: vom avea 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică


Kelemen Hunor: 

- tranziția verde: România are obligația de a îndeplini toate criteriile din Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă, inclusiv conectarea la sistemul de conectare cu apă potabilă și chestiunea apelor uzate

- propunem patru beneficiari în cazul comunităților locale: municipii-reședință de județ, municipii, orașe și comune, se va evita criterul politic 

Cristian Ghinea:

- Pe site-ul MIPE găsiți în acest moment tot PNRR, sunt 1.200 de pagini, plus anexele tehnice, alte peste 1.000 de pagini

+++

”Să ne imaginăm România anului 2026: verde, digitală, cu transport curat, cu școli moderne, cu medicină performantă ... Piesa de rezistență a programului pe care îl propunem pentru români și România sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă. Este momentul să ținen pasul cu Europa modernă, să declanșăm aceste transformări”, precizează ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea, în rezumatul celor 1.200 de pagini. 

Sistemul de pensii va fi ”reformat, refăcut și pus pe baze solide”, spune ministrul, adăugând că anual sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026: ”Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri”.

Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea și va încuraja  oamenii să își găsească un loc de muncă.

De asemenea, salarizarea în sistemul bugetar va fi modificată și va fi introdus un concurs de intrare în funcția publică pe bază meritocratică, așa cum este la Comisia Europeană, astfel încât ”cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public și statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să muncești”.

”Va fi adevărata revoluție în administrația publică. Vom reforma și vom depolitiza companiile de stat. Sunt esențiale și reformele în justiție, prin PNRR ne angajăm să revigorăm lupta anticorupție și o mai bună gestionare a resurselor umane din sistem”, se mai arată în document.

”Va fi o Românie verde, de culoarea pădurilor”

- 88.000 de gospodării, care până acum au fost neglijate de la investiții, pentru că erau în localități prea mici, vor avea apă curentă și canalizare

- vor exista 1.630 km noi rețele de apă construite și 2.470 rețele noi de canalizare

- pentru prima dată, va fi un cadastru al apelor

- cel mai mare program de împădurire:

 

”Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști”.

 

- vor fi refăcute canalele din Delta Dunării și instaurate noi arii protejate, inclusiv în orașe

- va fi implementată garanția pentru ambalaje, ”astfel încât să nu ne mai fie rușine cu plasticul care e peste tot pe lângă drumuri, prin păduri și prin râuri”.

- vor fi peste tot senzori de măsurare a calității aerului

- în 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8

- vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare

- în total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom avea câteva mii de stații de încărcare electrică.

- 311 km de cale ferată modernizată

- noi magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca

- vom implementa un program pilot pentru a introduce trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. Dacă va fi mai ieftin și funcțional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu mai electrificăm căile ferate vechi, ci le dotăm cu trenuri pe hidrogen. 

- Prin componenta ”Valul Renovării”, România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate, precum și un registru național al clădirilor. 

- în 2026, toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud guvernamental, 30.000 de funcționari publici vor avea competențe digitale și 65 de instituții vor avea securitate cibernetică sporită

- educația va fi digitalizată, iar bibliotecile ”nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți”

- ANAF va fi ”o instituție eficientă”, ”pur și simplu nu vor mai exista motive de a „fenta” fiscul și fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea”. 

- PNRR își propune ca în 2026 să existe mai puțini oameni inactivi, iar mai mulți copii să  poată să rămână în familii: ”Va fi în țară mai puțină sărăcie, această boală cronică pe care toate Guvernele post-1989 au eșuat să o rezolve”.

- până la finalul implementării PNRR, 6.100 de școli vor primi resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format virtual.

- vor fi 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier.

- 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal.

- un program amplu de înființare de creșe: 140 de creșe operaționalizate și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii.

- vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.

- 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).

- în municipiile reședință de județ, dar și alte municipii, orașe și comune vor fi suprafețe extinse cu laboratoare urbane verzi, peste 3.000 km piste pentru biciclete, câteva mii de locuințe sociale pentru tineri sau specialiști din sănătate sau învățământ, câteva sute de vehicule electrice.

România turistică

- prin PNRR e încurajat turismul de destinație, prin punerea în valoare a unor ”obiective și rute prea puțin scoase din cutie până acum”.

”Vom avea adevărate comori de descoperit: 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii; vor mai fi puse în valoare 30 castele, 95 biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și multe altele”.

- pentru prima dată într-un program guvernamental sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației.

Zona Moldovei - de o injecție majoră de capital

- Prin finanțarea autostrăzilor A7 și A8 ce vor lega regiunea de București și de Transilvania, se va asigura o conexiune rapidă ce va permite o creștere a nivelului de investiții străine și implicit a locurilor de muncă bine plătite.

- Regiunea Sud-Vest va avea proiectele pilot cu rețelele de gaz natural în combinație cu hidrogen, ținând cont că este regiunea din România cea mai slab conectată la infrastructura de distribuție de gaz natural, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde racordarea este aproape inexistentă.

- regiunile puțin mai dezvoltate cum ar fi Sud-Est, SudMuntenia, Centru, Nord-Vest și Vest, vor beneficia de finanțări semnificative în domenii importante cum ar fi educația, sănătatea, energiile regenerabile, eficiența energetică, transport, sisteme de apă, împăduriri.

- deși la nivel economic regiunea București-Ilfov este foarte dezvoltată, ajungând în 2018 la un nivel de 152% din PIBul mediu al Uniunii Europene, PNRR propune o serie de investiții relevante și pentru această zonă precum infrastructura de metrou, în domeniul sănătății, în zona de eficiență energetică și în infrastructura de educație.