Condiția ca antreprenorul care solicită finațare prin liniile dedicate cercetării-inovării să prezinte un brevet exclude din start domeniul IT. Această condiție trebuie modificată în documentele de finanțare ale Programului Competitivitate, pentru următorii șapte ani, este punctul de vedere al Patronatului Tinerilor Întreprinzători, transmis și Ministerului Fondurilor Europene - spune Florin Jianu, fost Ministru pentru IMM, într-un interviu pentru EurActiv.ro.


EurActiv.ro: Care sunt propunerile tinerilor întreprinzători pentru programele cu fonduri europene 2014-2020?
Florin Jianu: Salutăm aprobarea programelor și trebuie imediat să deschidem liniile de finanțare pentru că sunt așteptate de către IMM-uri. Fondurile europene au reprezentat o alternativă vialbilă până în prezent dat fiind rata mică de finanțare din partea băncilor și a situației reale din piață, și anume aceea că 90% din IMM-urile românești se autofinanțează. 

Patronatul Tinerilor Întreprinzători a făcut deja o serie de propuneri pentru Programul Operațional Competitivitate, transmise către Ministerul Fondurilor Europene, care se referă spre exemplu la infrastructura de cercetare, la spin-off-uri, la atragerea cercetătorilor din străinătate și la instrumente financiare.

Câteva exemple: noi lucrăm foarte mult cu companii din IT; domeniu care a adus anul trecut 5,1% în PIB - egalul agriculturii – agricultura fiind o zonă unde s-au infuzat foarte mulți bani până acum. IT-ul are nevoie de susținere, iar cercetarea- dezvoltarea – inovarea, cu precădere in IT, trebuie suținută. Dacă în ghiduri pui condiția ca antreprenorul care aplică pentru finanțare să dețină un brevet, ceea ce în IT nu se aplică, poate exista cel mult un drept de proprietate intelectuală, firmele din IT sunt excluse din start.

IT-ul este un domeniu extrem de dinamic și dacă trebuie să aștepte 3-5 ani să primească un brevet atunci între timp cu siguranță cineva va pune în aplicare ideea, într-o altă parte a lumii, fără niciun fel de brevet și atunci cred că pierdem startul.

Cerem să fie inclus în ghidurile solicitantului și dreptul de proprietate intelectuală pentru a susține IT-ul.

 
Cercetarea de tip „clasic” trebuie adaptată astfel încât să fie relevantă pentru zone de business
 
Florin Janu: La fel, în ceea ce privește firmele de tip spin-off. Acestea nu trebuie să apară neapărat ca urmare a unei cercetări dintr-un institut public sau Universitate și, la fel, să dețină brevet. Dorim să poată veni și din companii românești care au inovarea în obiectul de activitate și vor să se diversifice, vor să externalizeze o parte din activitatea lor către companii așa numite spin-off, sau noi, ale propriilor angajați sau ale clienților. Trebuie să dăm drumul acestor instrumente fără obligativitatea cumva demodată a cercetării așa cum o știm cu toții, cercetare fundamentală care vine numai dintr-o Universitate sau institut de cercetare de stat. Inovarea înseamnă o valoare adăugată acelor procese pe care le-ai derulat anterior. Dacă adaugi ceva inovator este o valoare adăugată. Trebuie să incluzi și aceste companii. La fel și în cazul cercetătorilor și cred că trebuie să ne concentrăm pe două categorii.

Nu cercetătorii din străinătate trebuie să fie targetul nostru ci aceia români, pe care riscăm să-i pierdem, și nu doar cercetătorii clasici veniți din mediul universitar sau institute ci și cercetătorii din mediul privat – nici nu există un concept similar, oamenii care inovează, le putem spune inovatorii, cei care inovează, din țară sau străinătate, pe aceștia să-i putem atrage în astfel de proiecte.


Eu dau un exemplu, dacă l-am invita pe fondatorul Facebook să vină să susțină o conferință în România în fața a sute de antreprenori în IT cred că ar fi o valoare adăugată uriașă, față de un cercetător care poate veni și lucra 1-2 ani în România dar produsul muncii sale să nu fie aplicabil în business. Trebuie să le dăm șansa și celor care au avut rezultate în business să intre în aceste proiecte.
 
Instrumentele financiare de tip „revolving”, rezultate importante în Bulgaria, utilizare minimală în România
 
Florin Jianu: Referitor la instrumentele financiare - sunt extrem de importante în contextul în care  băncile nu dau împrumuturi sau companiile nu se califică pentru diverse tipuri de finanțare. Atunci, finanțările europene trebuie să creze acel echilibru, trebuie întreptate în direcțiile complementare, în care finanțarea clasică nu se îndreaptă.
Eu am luat exemplul Israelului, pentru construcția unor fonduri de capital de risc, în care statul preia riscul principal, alături vine și un privat cu un risc minim pentru a crea cât mai multe fonduri de susținere pentru IMM. Aceste tipuri de fonduri au avantajul că sunt de tip revolving, banii odată introduși în economie, în sistemul antreprenorial se întorc și formează un fel de roată.
 

Există acum o dezbatere și la nivel european despre oportunitatea granturilor versus finanțările de tip revolving, cred că încet trebuie să ne îndreptăm spre ceea ce înseamnă fond de investiții, pentru că dacă un grant ajută o companie și banii rămân acolo, în cazul unui fond cu capital de risc banii se întorc.


Plus, responsabilitatea antreprenorilor este alta, aceștia vor fi mai atenți cu cheltuirea banilor pentru că nu este un grant ci este un tip de împrumut pe care va trebui să-l returneze. Va trebui să avem acest tip de instrumente în economie, în perioada 2007-2013 nu le-am avut, alte țări precum Bulgaria le-au avut și rezultatele au fost pe măsură. Bulgaria s-a poziționat regional ca un mini-hub în domeniu IT-ului și start-up-urilor prin două fonduri; a fost un fond desprins din JEREMIE, ceea ce putem face și noi. Nu s-a făcut în perioada anterioară dar nu trebuie ratată perioada 2014-2020.

EurActiv.ro: Ce se întâmplă cu sumele care au rămas neutilizate din fondurile 2007-2013?

Florin Jianu: Eu fiind la Ministerul pentru IMM, am implementat programul locurilor de muncă subvenționate. Trebuie văzut și acolo ce grad de utilizare au fondurile. Când am ieșit din Guvern erau semnate contracte pentru 1200 de oameni angajați, este o întrebare care trebuie adresată public: câți au mai semnat, ce grad de absorbție avem, cred că pentru fiecare program și fond în parte trebuie făcută o scanare. Evaluarea în timp util nu ar trebui să fie o problemă, există exercițiul a șapte ani în care s-au evaluat proiecte și nu ar trebui să mai existe acest impediment.

Ceea ce trebuie să facă de urgență Ministerul Fondurilor Europene este o scanare a tuturor Programelor și Axelor unde mai sunt bani, pentru că în acest moment orice zi trecută e o zi pierdută. Nu mai avem timpul implementării proiectelor. Sunt sigur că există economii în zona POSDRU, POSCCE, chiar PO Asistență Tehnică și se pot face proiecte de scurtă durată, spre exemplu un tip de proiecte care să sprijine aplicanții pentru 2014-2020; sau în POSDRU proiecte în zona de educație.