Anul 2015 este termenul-limită pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului astfel, ONU a lansat negocierile pe marginea Agendei de dezvoltare post-2015, bazată pe așa-numitele Obiective de Dezvoltare Durabilă. 

Discuțiile din cadrul Școlii Române de Dezvoltare, din data de 8 iulie 2015, s-au concentrat pe Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG) propuse în agenda post-2015, care vor forma un cadru de abordare nou pentru sărăcia globală și dezvoltarea durabilă în următorii ani.

Astfel, invitații și experții din țară și din străinătate prezenți în cadrul evenimentului organizat în București de FOND, în parteneriat cu UNDP și Ministerul Afacerilor Externe din România, au punctat faptul că, până în 2015, MDG-urile au înregistrat semnficative progrese în ceea ce privește scăderea ratei mortalității infantile și materne,  reducerea numărului de decese cauzate de unele maladii (ex. malaria, HIV/SIDA, tuberculoza etc) sau în reducerea fenomenului foametei.

Cu toate acestea, unii dintre invitații Școlii Române de Dezvoltare consideră că astfel de procese sunt de lungă durată iar îmbunătățirile se văd în decursul a mai multor ani, motiv pentru care avem nevoie de o mai mare conștientizare a acestei probleme în spațiul public și de o eficientizare a politicilor din domeniul dezvoltării durabile. Astfel, susține Geert Laporte, directorul adjunct al ECDPM (European Centre for Development Policy Management) - ecdpm.org, toți expeții și analiștii din domeniul dezvoltării trebuie determinați să pună în practică obiectivele propuse și negociate în cadrul Agendei post-2015 a cărei schimbare fundamentală ține de zona politică: 

Dacă ținem cont de schimbări și de trecerea de la MDG la SDG, aș spune că avem mai degrabă o componentă politică, alături de transformările economice și sociale mult mai vizibile dar care, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai mare transformare,

a adăugat Laporte, care cataloghează noua agendă post-2015 drept ”fantastică”, considerând că limbajul și abordarea acesteia sunt mult mai universale, față de MDG-uri. 

Directorul adjunct al ECDPM notează că majoritatea experților consideră noua viziune propusă drept una ”utopică”, motiv pentru care această viziune nu se va realiza integral în următorii 15 ani și că vom întâmpina probleme în implementarea acestor obiective.

Geert Laport a mai precizat că:

În cazul statelor africane, este necesară depășirea paradigmei nord-sud care momentan rămâne un lucru greu de ”digerat” deoarece, atunci când ne referim la țările africane, comunitățile respective își doresc un tip special de ajutor însă în mare parte, este vorba doar de bani. Astfel, este foarte greu de depășit această paradigmă nord-sud. În acest context observăm cu ușurință că s-a creat o dependență, un mod unilateral de transfer al banilor. Or, dacă vrem să reușim, trebuie să depășim acest tip de relații unilaterale, în care un grup de țări primește bani din partea unui alt grup. Depășirea paradigmei nord-sud va fi o mare provocare pentru noi. 

Laport susține că trebuie să stabilim de la început, cât mai clar, modul în care putem să intervenim cu asistență și ajutor în cazul țărilor în curs de dezvoltare și ”fragile”, care sunt încă afectate de probleme majore ce privesc dezvoltarea sustenabilă:

Ajutorul trebuie regândit într-un mod mult mai sofisticat și eficient pentru a ne asigura că va putea suporta toate aceste schimbări de structură. Mai degrabă ne-am concentra pe actorii locali decât să credem că schimbarea va veni din interiorul UE. Obiectivul dezvoltării durabile trebuie definit mult mai bine, iar un număr de țări vor fi incapabile să îl atingă atâta timp cât rămân niște țări fragile. Trebuie să definim mult mai bine ajutorul nostru oferit  anumitor grupuri. 

a mai subliniat Laport. 

Ajutorul ODA (Official Development Assistance) reprezintă în prezent 1.5 % din totalul resurselor disponibile însă acest lucru nu înseamnă că ODA nu mai este de folos statelor subdezvoltate. 

Noua guvernare globală nu este menționată foarte clar pe agenda SDG-urilor însă rămâne un element fundamental al dezvoltării durabile. Fiind cel mai mare donator de ajutor din lume, UE joacă un rol-cheie în stabilirea agendei internaționale de dezvoltare. Însă în ultimul timp, auzim tot mai des că Europa începe să își piardă din credibilitate, în special în cadrul instituțiilor din statele africane , iar ”bătrânul continent” se confruntă la rândul lui cu o creștere accentuată a sărăciei, susține reprezentantul ECDPM:

În final, ceea ce își dorește Africa și țările africane, este ocuparea unui loc mult mai legitim în cadrul sistemului global. De exemplu, vor să ocupe un loc în cadrul Consiliului de Securitate, în cadrul FMI, a Băncii Mondiale sau a altor instituții asemănătoare. În asta va consta marea provocare: suntem în stare să cedăm din putere? Ca UE, trebuie să rămânem fermi și să ne asumăm rolul (n.r. în cadrul guvernării globale) (...) Inegalitățile se adâncesc pe zi ce trece chiar și în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene.  Astfel, până în 2030, împreună cu Europa trebuie să înjumătățim aceste inegalități, chiar dacă trendul este momentan descendent. Avem mai multă sărăcie în Europa decât am avut în anii anteriori, și nu mă refer aici doar la Grecia, ci la majoritatea statelor membre, unde inegalitatea este în creștere. 

a concluzionat Laport. 

* Înregistrare video realizată de Balázs Nitsch-Petioky (HotNews.ro)

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.