Legea a provocat săptămâni întregi de proteste din partea opoziției, care susține că ea va îngrădi libertatea presei și va periclita șansele Georgiei de aderare la Uniunea Europeană.

Șalva Papuașvili a parafat proiectul după ce Parlamentul, controlat de partidul Visul Georgian, de guvernământ, a respins veto-ul exercitat de președinta Salome Zurabișvili.

Legea, care, luna trecută, a fost aprobată de Parlament, prevede ca presa, organizațiile neguvernamentale și alte organizații non-profit să se înregistreze drept "promotoare ale intereselor unei puteri străine” în cazul în care peste 20% din fondurile lor provin din străinătate.

Președinta Zurabișvili, care se află în conflict crescând cu partidul de guvernământ, și-a exercitat dreptul de veto, acuzând partidul de guvernământ că "periclitează viitorul țării și perspectiva sa de a deveni membră cu drepturi depline a lumii libere și democratice”.

Guvernul afirmă că legea e necesară pentru a-I împiedica pe așa-zișii "actori străini” care încearcă să destabilizeze această țară din sudul Caucazului cu 3,7 milioane de locuitori, dar mulți jurnaliști și activiști georgieni spun că adevăratul scop al legii este acela de a-i stigmatiza și de a restricționa dezbaterile înaintea alegerilor parlamentare, programate în luna octombrie.

Opozanții au denunțat legea, catalogând-o drept "lege rusă”, din cauză că ea se aseamănă cu măsurile promovate de Kremlin ca să zdrobească presa independentă, organizațiile nonprofit și pe activiști. Criticii spun că s-ar putea chiar ca legea să fi fost impusă de Moscova ca să reducă șansele Georgiei de a se apropia mai mult de Occident.

Luni, premierul Irakli Kobakhidze a respins din nou criticile, calificându-le drept "niște resentimente inutile a căror bază este artificială”.

"Acum legea a intrat deja în vigoare, iar noi toți trebuie să fim pragmatici, să acționăm la rece și să lăsăm deoparte resentimentele inutile”, a spus el.

La sfârșitul săptămânii trecute, Mișcarea Națională Unită, de opoziție, a anunțat că oameni mascați i-au atacat birourile din Tbilisi, spărgând ferestrele și distrugând mobilierul. Se presupune că atacatorii ar fi în relații cu partidul de guvernământ. Ministerul de Interne a deschis o anchetă sub acuzația de încălcare a proprietății.

Controversata lege este aproape identică cu cea pe care, sub forța presiunilor, partidul de guvernământ a trebuit să o retragă anul trecut, în urma unor mari proteste de stradă. Noi demonstrații au zguduit Georgia și din momentul când legea a fost aprobată de Parlament. Demonstranții s-au ciocnit cu poliția, care a apelat la gaze lacrimogene și la tunuri cu apă pentru a-I împrăștia.

După semnarea legii, președintele Parlamentului, Papuașvili, a reiterat faptul că principalul scop al documentului este acela de "a spori rezistența politică, economică și socială a Georgiei în fața amestecului străinătății”.

"Dacă organizațiile neguvernamentale și presa doresc să se implice în adoptarea deciziilor și vor să influențeze viața georgienilor cu fonduri venite din partea guvernelor străine, atunci toți trebuie să respecte un nivel minim de  transparență – populația trebuie să știe cine se află în spatele fiecărui participant”, a spus el.

Joia trecută, Fundația Societății Civile din Georgia, o organizație neguvernamentală, a anunțat că se pregătește să conteste legea în fața Curții Constituționale a țării.

Bruxellesul a declarat că "adoptarea legii are un impact ngativ asupra traiectoriei Georgiei spre UE”.

În luna decembrie a anului trecut, UE a oferit Georgiei statutul de candidat, subliniind însă că, pentru a progresa în drumul spre aderare, guvernul din Tbilisi trebuie să pună în aplicare principalele recomandări în privința politicii sale.

Luna trecută, după ce legea a fost aprobată de Parlament, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat că oficialilor georgieni, "răspunzători sau complici întru subminarea democrației din Georgia”, li se vor impune restricții de călătorie.

El și-a exprimat speranța că guvernul georgian își va schimba traiectoria și "va lua măsuri pentru a impulsiona aspirațiile democratice și euroatlantice ale țării sale”.

Mișcarea Națională Unită, de opoziție, a declarat că legea se înscrie în eforturile Visului Georgian de a atrage țara în sfera de influență a Rusiei – afirmație pe care partidul de guvernământ o respinge cu tărie. Partidul Visul Georgian a fost înființat de Bidzina Ivanișvili, un fost premier miliardar, care a făcut avere în Rusia.

După 1991, când Georgia a devenit independentă în urma dezmembrării Uniunii Sovietice, relațiile dintre Moscova și Tbilisi au fost deseori încordate.

În 2008, Rusia a purtat un scurt război împotriva Georgiei, care a încercat, fără succes însă, să își recâștige controlul asupra Osetiei de Sud, o provincie separatistă. Ulterior, Moscova a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia, o altă provincie separatistă, drept state independente, întărindu-și acolo prezența militară. 

Tbilisi și-a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia, iar statutul regiunilor rămâne un puct sensibil chiar dacă, în ultimii ani, relațiile dintre Rusia și Georgia s-au îmbunătățit.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA