Aeroportul din Hong Kong a suspendat procedurile de check-in pentru toate zborurile de luni în urma unui protest masiv care a început dimineață și a perturbat activitățile de la terminalul sosiri. 

Demonstranții au ocupat terminalul pentru a protesta față de intervenția brutală a polițiștilor la protestele din weekend. Ei au strigat că polițiștii ar trebui "să-i dea înapoi ochiul" unui protestatar rănit grav de forțele de ordine. Mulți au purtat un plasture peste ochi, relatează Deutsche Welle.

E a patra zi în care protestatarii se adună la aeroport, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

Compania aeriană din Hong Kong, Cathay Pacific, i-a avertizat luni pe angajați că ar putea fi concediați dacă sprijină "protestele ilegale". Avertismentul vine după ce săptămâna trecută compania a anulat peste 150 de zboruri din cauza unei greve a angajaților care avea legătură cu protestele.  

Demonstrațiile antiguvernamentale au început în martie și au continuat în aprilie, escaladând în iunie. Cel puțin 240.000 de persoane - potrivit poliției, aproape un milion - potrivit organizatorilor, au ieșit pe străzile metropolei la 9 iunie, pentru a protesta față de un proiect de lege care urma să autorizeze extrădări către China. 

Șefa Executivului, Carrie Lam, a suspendat proiectul pe 15 iunie, iar pe 9 iulie a declarat că e "mort". Ea s-a ferit însă să anunțe retragerea textului din Parlament – principala cerere a manifestanților, astfel că protestele au continuat. 

Săptămâna trecută, ea a afirmat că nu va face concesii pentru a-i face să tacă pe manifestanții care comit violențe. 

Printre ultimele revendicări ale protestatarilor se numără și demisia șefei Executivului și o anchetă independentă privind modul în care a intervenit poliția.

Context

Hong Kong diferă foarte mult de alte orașe chinezești. A fost colonie britanică timp de 150 de ani, o parte - insula Hong Kong - a fost cedată Londrei după un război, în 1842. Mai târziu, China a cedat și restul teritoriului către Imperiul britanic pe o perioadă de 99 de ani.

Sub britanici, Hong Kong a devenit un port important, iar economia a luat avânt în anii 1950 când a devenit un centru de producție. Aici își găseau refugiul dizidenții care fugeau de instabilitatea, sărăcia și persecuția din China, notează BBC Online.

După negocieri între Londra și Beijing, Hong Kong a revenit Chinei în 1997, urmând să funcționeze pe baza principiului "o țară, două sisteme". Asta înseamnă că, deși parte a Chinei, Hong Kong se bucură un grad ridicat de autonomie, cu excepția afacerilor externe și apărare, pentru o perioadă de 50 de ani. Prin urmare, Hong Kong are propriul sistem juridic și frontiere, iar drepturile, inclusiv libertatea de întrunire și libera exprimare, sunt protejate.

E unul din puținele locuri din China unde oamenii pot comemora represiunea din Piața Tiananmen din 1989, când militarii au tras în demonstranții neînarmați. 

La peste 20 de ani de la revenirea în granițele Chinei, Hong Kong încă beneficiază de anumite libertăți față de restul țării, dar experții spun că situația e în declin. 

Organizațiile civice acuză China că se amestecă în afacerile metropolei, dând ca exemplu demiterea unor parlamentari pro-democrație. Ele au criticat și răpirea unor persoane din Hong Kong, care au ajuns ulterior în custodia autorităților de la Beijing. 

Artiștii și scriitorii simt presiunea în creștere privind autocenzura, iar unui jurnalist de la Financial Times i-a fost interzisă intrarea în Hong Kong după ce a moderat un eveniment la care participase și un activist din această regiune administrativă specială. 

Reforme democratice

Nu doar legea privind extrădările îi nemulțumește pe protestatari, ci și necesitatea unor reforme democratice.

În prezent, șeful Executivului e ales de un comitet format din 1.200 de persoane, un organism majoritar pro-Beijing ales de doar 6% dintre votanții eligibili. 

În plus, nu toți cei 70 de membri ai Consiliului Legislativ sunt aleși în mod direct de votanții din Hong Kong. Multe locuri care nu sunt ocupate prin vot revin unor parlamentari pro-Beijing. Unii parlamentari aleși au fost chiar demiși, după ce autoritățile chineze au adoptat o lege controversată care le permite o astfel de măsură. 

Constituția din Hong Kong stipulează că șeful Executivului și Consiliul Legislativ ar trebui aleși într-un mod mult mai democratic. Guvernul chinez a decis în 2014 că va permite votanților metropolei să-și aleagă liderii dintr-o listă aprobată anterior de un comitet pro-Beijing, dar Consiliul Legislativ a respins inițiativa. 

Constituția expiră în 2047, fiind neclar pentru moment ce se va întâmpla cu autonomia Hong Kong-ului după această dată. 

Majoritatea locuitorilor din Hong Kong nu se consideră chinezi

Deși cei mai mulți locuitori sunt de etnie chineză, majoritatea nu se identifică drept chinezi.

Un sondaj realizat de Universitatea din Hong Kong arată că oamenii se identifică drept locuitori ai Hong Kong-ului și doar 11% se simt chinezi. 71% au declarat că nu sunt mândri de faptul că sunt cetățeni chinezi. Această demilitare e puternică mai ales în rândul tinerilor.