UPDATE 

Jens Stoltenberg a declarat, răspunzând unei întrebări, că UE trebuie să evite structuri de comandă care să se suprapună peste cele ale NATO, subliniind că acțiunile Uniunii trebuie să fie complementare peste cele ale Alianței.

Și șeful statului a susținut că proiectele UE în domeniul apărării sunt întodeauna complementare cu cele ale NATO: ”UE, prin membrii săi, dorește să devină mai puternică în domeniul apărării ... Nu există intenția unei alternative europene pentru NATO”.

+++

În cadrul conferinței comune de presă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberb, șeful statului a reiterat necesitatea unei prezențe robuste în Flancul Estic.

Totodată, Iohannis a evocat întărirea cooperării pe zona de apărare între NATO și UE: ”sunt două proiecte complementare și trebuie să meargă împreună”.

+++

Jens Stoltenberg a declarat, în intervenția sa, că e îngrijorat în legătură cu acțiunile militare ale Rusiei în apropierea frontierelor NATO și cu lipsa de transparență manifestată de Moscova în legătură cu exercițiile militare ZAPAD 2017, ceea ce evidențiază necesitatea unei abordări pe două direcții față de Rusia, abordare care îmbină apărarea solidă cu dialogul substanțial, inclusiv în cadrul Consiliului NATO-Rusia. 

+++

”Actuala sesiune se desfășoară într-un moment important pentru Alianță, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase și diverse este în plină desfășurare. Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei din 2014 și a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianța a demarat un amplu proces de adaptare. Astfel, NATO a luat măsuri substanțiale de consolidare a posturii sale de apărare și descurajare, precum și de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilității dincolo de granițele sale. În condițiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 și în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianței, precum și de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce privește provocările din vecinătatea sudică”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Parlamentului, în ultima zi a celei de-a 63-a sesiuni a Adunării Parlamentare a NATO. 

Șeful statului a dat asigurări că România va continua să fie ”un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere, așa cum a demonstrat și până acum”.

”Am devenit un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional. Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puțin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca președinte al României și al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare. Din acest procentaj, fondurile destinate achizițiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%. Eforturile naționale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare. De asemenea, România și-a asumat implementarea tuturor țintelor de capabilități agreate în cadrul Alianței”, a afirmat Iohannis.

El a reamintit că România și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Brigada multinațională de pe teritoriul său, a lansat inițiativa Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaților să-și antreneze trupele în exerciții în toate cele trei componente: terestră, aeriană și maritimă și are un aport important la operațiile și misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan și la KFOR.

Subliniind că parteneriatul transatlantic dintre America de Nord și Europa rămâne ”o dimensiune esențială a securității noastre comune”, Klaus Iohannis a punctat faptul că parteneriatele dintre membrii Alianței trebuie să fie ”mai tari ca oricând”.

”Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă”, a spus președintele României.

El s-a referit și la protejarea infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional, amintind că ”NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia”: ”Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”.