Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic de o mare importanță pentru viitorul României, a declarat Klaus Iohannis, într- conferință de presă comună cu șefa CE, Ursula von der Leyen, și premierul Florin Cîțu.

E ”doar o victorie de etapă”, iar provocările majore încep de-abia acum, a spus președintele, adăugând că implementarea ”deplină și la timp a tututor măsurilor din PNRR e esențială”.

”Vreau să fim foarte bine pregătiți pentru etapa cea mai importantă: demararea și finalizarea reformelor asumate”, a mai spus Iohannis.

”Putem schimba România în profunzime”, ”putem construi o țară așa cum ne-o dorim”, a declarat Iohannis, precizând că PNRR oferă României resursele pentru a implementa reforme esențiale pe termen lung.

Resursele financiare din PNRR reprezintă ”o oportunitate extraordinară pentru noi să investim în construirea de autostrăzi, în căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să dezvoltăm rețeaua de spitale, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate”, a subliniat Iohannis.

”Investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui Plan. Spitalul Universitar de Urgență București, pe care l-am vizitat acum împreună cu doamna președintă von der Leyen, este un exemplu edificator al contribuției pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitalicești din România”, a mai spus președintele.

Iohannis a reamintit că acesta este însă doar începutul: ”Mai este multă muncă de făcut de aici înainte. Avem o responsabilitate uriașă pentru a ne asigura că banii europeni vor schimba fața României și vor aduce o viață mai bună pentru cetățenii noștri”.

Întrebat dacă situația politică de la București poate afecta implementarea PNNR, Klaus Iohannis a afirmat că nu există un risc politic pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

”Nu există fiindcă acele reforme care sunt cuprinse în Planul Național, acele investiții care sunt cuprinse în Planul Național, sunt reforme și investiții dorite și așteptate de toată lumea. Este un Plan foarte complex și cred că ați urmărit majoritatea dintre dumneavoastră că a durat destul de mult până când acest Plan a fost negociat. Nu a fost o eroare, a fost o intenție. Și cei care au negociat, și președinta Comisiei și cu mine am dorit să avem un Plan care poate fi implementat imediat. Deci nu ne-am dorit o descriere a unor intenții, cum avem multe, la noi avem foarte multe descrieri de intenții, și politice și tehnice. Am dorit un Plan aplicabil pentru România. Un plan de modernizare a României, cu proiecte concrete, cu reforme concrete, cu termene concrete, cu costuri concrete și cu măsurabilitate. Știm exact ce și până când trebuie făcut. Deci este mult mai mult decât un proiect, este un plan care trebuie și poate fi implementat. Și Guvernul se va ocupa de implementarea acestui plan, de aceea a primit din mâna Președintei PNRR-ul aprobat”, a explicat el.

Optimist, președintele a spus că autoritățile nu vor ca următoarea criză ”să ne prindă pe picior greșit”. 

Nici premierul Florin Cîțu nu crede că există vreun risc în ceea ce privește implementarea PNRR în România. Indiferent de declarațiile politice din această perioadă, nu există vreun politician iresponsabil care vrea să se joace cu viitorul românilor, a declarat prim-ministrul.

”Evaluare foarte meticuloasă”

Președinta CE a declarat că aprobarea PNRR a avut loc în urma unei ”evaluări meticuloase și unei foarte bune cooperări”.

Ea a spus Planul României a răspuns unor "criterii foarte exigente" stabilite de Comisie.

"Vă laud pentru includerea venitului minim, pentru susținerea celor mai vulnerabili și a gospodăriilor ce înregistrează sub venitul minim și dacă mă uit la pachetul de reforme, văd că reformați și sistemul de Educație. Viitoarea generație merită cu brio acest lucru", a afirmat Ursula von der Leyen.

Cele 11 criterii

Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții, explică eurodeputatul USR PLUS Dragoș Pâslaru.

Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii:

- măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;

- contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență #MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);

- investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;

- investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale. 

Pe lângă acestea, România a obținut încă șase calificative A pentru următoarele criterii:

- a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului de Redresare și Reziliență;

- nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm");

- măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;

- planul are ținte, obiective și indicatori clari;

- există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;

- planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

”România a obținut un singur calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A”, a mai precizat eurodeputatul, adăugând că că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.